Capitanul Codreanu, Miscarea Legionara, Ortodoxie

Cuvantul Capitanului Codreanu! Traiasca Legiunea si Capitanul!

 

În sfârsit, am ajuns la Bistra. M-am dus la învãtãtorul din sat care-mi scrisese. am stat o zi. Am intrat prin casele sãrace ale motilor. O spuzã de copii asteptau zgribuliti câte 2-3 sãptãmâni, câte o lunã si mai bine, pe pãrintii lor plecati cu calul si cãruta sã le aducã câte un sac de mãlai, în schimbul cercurilor de lemn si ciuberelor pe care le lucreazã si pe care apoi le vând la sute de kilometri, în regiunile unde Dumnezeu a fost mai darnic.  Într-un an, motul, câteva luni stã acasã si restul timpului dupã mãlai, pentru copiii sãi. Îmi spune învãtãtorul:

– Nici în timpul stãpânirii unguresti nu s-au putut aseza strãini aici. Acum însã, iatã s-a stabilit o cherestea a unei societãti jidãnesti din Oradea, care a pus mâna pe pãduri si le taie. Toatã viata sãracã si-o întretineau motii din munca lemnului, fãcând cercuri si ciubere. De acum, nici de acestea nu vor mai avea parte. Sunt condamnati la moarte. De foame si de nevoi, se duc si muncesc la jidani, tãindu-si ei singuri copacii din pãdure, pentru 20 de lei pe zi. Atât îi rãmâne motului din toatã bogãtia care se scurge la vale în trenuri lungi. Si când se va termina lemnul din pãdure, se terminã si cu noi. Dar este ceva si mai trist. Noi am trãit sute de ani viatã de virtute. Jidanii ne-au aduscu ei pãcatele desfrâului. Sunt peste 30 de jidani la aceastã fabricã. Si sâmbãtã seara, când fac plãtile,opresc pe fetele si femeile motilor, îsi bat joc de ele si fac orgii pânã dimineata. Boli morale si fizice na macinã stele alãturi de sãrãcie si mizerie.  Si nu poti zice nimic. Nu poti încerca nici o actiune, deoarece acesti jidani sunt în raporturi de asa strânsã prietenie cu toti politicienii, încât sunt stãpâni atotputernici. Autoritãtile unt la discretia lor, de la jandarmi si pânã sus.  Iar dacã încerci sã spui ceva, esti acuzat imediat, „cã îndemni la urã” , pe o parte de cetãteni în contra celorlalti cetãteni; „cã tulburi armonia socialã”si „buna înfrãtire”în care totdeauna au trãit românii cu „populatia pasnicã evreiascã” . Cã nu suntem „crestini” , cãci Iisus Hristos a zis: „sã iubesti pe aproapele tãu” si chiar pe cel care face rãu etc. O vorbã dacã spui, esti arestat ca „dusman al sigurantei statului”si ca atâtãtor la „rãzboi civil” . Esti insultat si chiar bãtut. Sunt stãpâni pe autoritãti si trebuie sã taci si sã privesti la tot dezastrul neamului tãu. Mei bine ne-ar lua Dumnezeu vederile, ca sã nu mai vedem cu ochii nostri si sã nu mai stim nimic.

***

Mie mi se urca sângele în cap si iar îmi trecea prin mine sã pun mâna pe armã, sã mã ridic în munti si sã trag cu nemiluita în cetele de dusmani si de vânduti, dacã autoritãti si legi în România Mare pot patrona asemenea crime în contra natiunii române, a onoarei si a viitorului ei si dacã aceste legi si autoritãti vândute i-au închis orice spe rantã de dreptate si de mântuire româneascã. M-am întors la Iasi cu sufletul chinuit , încãrcat de povara pe care tot neamul acesta o poartã asupra lui. Ce grozavã este înstrãinarea clasei conducãtoare a unui popor, a clasei lui politice si culturale.  Literatii si scriitorii îsi gãsesc subiect de tratat în toate nimicurile. Cãrti peste cãrti apar. Sunt pline vitrinele librãriilor de ele. Ce va zice viitorul despre acestia, dacã pentru o tragedie istoricã precum aceea a motilor, petrecutã sub ochii lor, ein-au gãsit nici un cuvânt care sã fie în acelasi timp si un semnal de alarmã pentru poporul ametit de toatã literatura scandaloasã care-l adoarme si-i întunecã drumul viitorului si al vietii? Cum va trebui sã priveascã neamul pe acesti scriitori si literati, a cãror misiune, ce mai sfântã, este tocmai aceea de a denunta primejdiile care-i amenintã fiinta fizicã sau moralã si de a-i lumina cãile viitorului? Si cum va trebui sã fie privitã aceastã clasã politicã de „oratori” în parlament si pe la toate rãspân tiile drumurilor, dezertoare de la obligatiile ei elementare, de a veghea asupra vietii si onoarei neamului?

***

Coborând cu micul tren de la Bistra spre Turda, în aceeasi încãpere a vagonului s-a urcat si directorul fabricii din Bistra. Un jidan gras pe care abia îl mai tineau hainele si care dãdea impresia unei vieti trãite în abundentã. Nu cred cã unul ca acesta, mãcar o singurã datã în viata lui, sã fi cunoscut ce este foamea.  În statia urmãtoare s-a mai urcat un tânãr cam de seama mea. Din primele momente am înteles cã sunt cunoscuti si prieteni si se aflã în foarte bune raporturi, si cã acel tânãr e român.  Jidanul si-a turnat cafea cu lapte dintr-un termos si a scos niste bucãti de cozonac dintr-un pachet. A început sã mãnânce. Observam la el o poftã de lup. S-a repezit la mâncare înainte de a-l invita pe cunoscutul sãu. Imediat însã, l-a invitat. Acesta a primit o felie de cozonac si o ceascã de cafea cu lapte si a început a mânca putin cam sfios, arãtându-se recunoscãtor si respectuos fatã de bogãta sul jidan pentru „atentia” pe care i-o arãtase. Era pe la cinci dimineata. Încã nu se luminase bine. Vineri, înainte de Pasti. Vinerea Patimilor. Mã întrebam îndurerat: Oare cine va fi fiind canalia aceasta de tânãr român, care în aceastã zi, când toatã lumea crestinã tine post negru, mãnâncã alãturi de jidan, alãturi de cãlãul românilor, cozonac? Din discutiile între aflu cã acesta era un inginer silvic. Jidanul avea o poftã de vorbã nemãsuratã. Tot timpul vorbea si glumea. La un moment dat, scoate un pate fon, aseazã rând pe rând plãcile si-l pune sã cânte. Tot ce-si poate imagina mintea mai necuviincios. Eu stau într-un colt de vagon. Ascult fãrã a spune nici un cuvânt. Mã uit pe geam. Începe sã se lumineze. Pe soseaua de alãturi coboarã, tãcuti si tristi,motii, mergând fiecare pe lângã capul calului sãu. Se duc la târg la Turda, cu câte un sac de mangal în cãrutã, la 60 de kilometri sã-l vândã si sã cumpere, nu haine noi, nu jucãrii, ci câteva kilograme de mãlai, pentru ca sã ducã de Pasti copiilor. Aceas ta e toatã bucuria pe care le-o pot face.

Anunțuri

1 gând despre „Cuvantul Capitanului Codreanu! Traiasca Legiunea si Capitanul!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s