Filosofie

Am selectat pentru dumneavoastra un scurt fragment din Hyperionul lui Holderlin – Panegiric adus lumii vechi.

 

Schiller, ironic sau nu unul dintre filosofii care au stat la baza gandirii romantice a lui Holderlin, spune la un moment dat urmatorul lucru: „Poetii poarta in suflet durerea lumi”. Aceasta afirmatie a lui Schiller transcede intreaga opera a lui Holderlin, punctul culminant fiind reprezentat de Hyperion.

Holderlin este un poet foarte putin cunoscut in Romania, daca stau bine sa ma gandesc ultranecunoscut in anumite medii literare, nici celelalte capitale europene nu se pot lauda cu un studiu aprofundat in privinta celor scrise de Holderlin, singurii care l-au iubit si i-au apreciat geniul au fost Hegel, Karl Marx, Schopenhauer, Domnul Eminescu – formula corecta de adresare cand discutam de Luceafarul Neamului Romanesc, Constantin Noica, Radulescu-Motru, Lovinescu, Hortenisa Papadat Bnegescu, si nu cel din urma George Bacovia! Eh, vedeti dumneavoastra, pe Karl Marx il impresioneaza profund o scurta propozitie dintr-o scrisoare a lui Holderlin, inainte sa-i se intunece mintea – innebuneste la doar 32 de ani, adresata iubitei sale Susette Gontard: „In acest secol al mizeriei si mutilarii sufletelor, iubita mea as vrea sa plecam catre stele!”. La ce se referea mai exact Holderlin? Idealul mutilat al Revolutiei Franceze, la fel de dezamagit fiind si domnul Kant.

In Romania, doar George Bacovia preia intru totul, as spune mot-a-mot, romantismul holderlian si il transforma in binecunoscutele poeme citite de dumneavoastra: Sunteti voi, Amurg, Plumb, Vara, Amurg violet, etc. Bine, Bacovia se margineste exclusiv la partea de angoasa teribila ce strabate opera lui Holderlin, dupa modelul lui Rollinat si Edgar Allan Poe, stiind faptul ca a fost o fire extrem de bolnavicioasa si din cauza acesta poemele lui te strivesc sub argumentatia nihilismului absolut vis-a-vis de bucuria mundana a vietii – totul capata patina de aducere aminte, boala este cea care sileste mana sa scrie versul pe coala virgina de celuloid „o, iubito, hai sa murin-n asta seara!”.

 

Poetul, eseistul si filosoful spaniol Miguel de Unamuno, inaintea ca Martin Heidegger sa publice „Originea operei de arta”, primul titlu a fost „Originea necunoscuta a operei de arta”, il descrie pe Holderlin ca fiind „poetul din vis”. Gasim o asemenea comparatie si la y Gasset, atunci cand teoretizeaza ontologia aristotelica!

La ce se refera Unamo cand spune ca Holderlin este poetul din vis? Hyperion si creionarea personajele vechii Elade, in perfecta concordanta cu mitologia mediteraneeana si ionica, dupa o metoda unica si irepetabila pana in zilele noastre: cititorul este transpus cu totul, acaparat efectiv, printre personajele lui Holderlin – o vede pe Diotima, il asculta pe Empedocle, participa la dialectica heraclitica, pulseaza adrenalina cand priveste Olimpiada, deprinde harul intelepciunii din cele spuse de Meritos, se cutremura in fata scenei cand o priveste pe Ameea, admira primele portice si asa mai departe! Visul despre care ne spune Unamuno se desprinde din aceasta atmosfera feerica a Hyperionului, citesti cu ochii si simti cu sufletul, dupa cateva pagini vantul caldut de primavara iti mangie lin obrazul si se se departeaza miscand dulce ramurile de maslin! Piciorul iti calca pe solul calcaros al Eladei, esti acolo, langa Holderlin, purtat in visul lumii vechi – perfecta decorporalizare a celui ce intoarce paginile magnificului Hyperion.

Personajele holderline nu sunt plicticoase asa cum intalnim de foarte multe ori in filosofie, lipsite de viata si puse in vitrina pentru a ne holba la ele cu semidoctismul specific, nu, deloc, sunt cat se poate de vii, discuta cu tine, iti sunt aproape, te indeamna sa intelegi ca lumea veche este cat se poate de actuala si prezenta, fara niciun fel de solidificare oximoronica a definitiei date, nu sunt pierdute in negura istoriei, ci gazde bune care te asteapta la usa pentru a-ti prezenta arhaicul asa-cum-este si nu ciuntit de mana „grea” a istoricilor!

Intorcandu-ma la afirmatia lui Schiller de la inceputul acestui articol, poetii poarta in suflet durerea lumii, cu voia dumneavoastra as spune ca filosofii sunt cu mult mai nefericiti ca poetii – voi dezvolta acest subiect intr-un viitor articol, ne vom intreba urmatorul lucru: unde il gasim pe Holderlin pe tot parcursul Hyperionului? Raspunsul este foarte simplu: prezenta lui fizica printre eroii, poetii si filosofii vechii Elade, o putem deduce din metrica asezarii strofelor – avem la jumatate un impersonal al prezentarii, doar noi si personajul, dupa care urmeaza personalul contextual- situatie desprinsa din filosofia lui Hegel, ne aducem aminte de cumulul celor trei concepte ce fundamenteaza teoria de baza – teza, antiteaza, sinteza!

Comprehensibilitatea Hyperionului, cunoscandu-l anterior pe Holderlin ca parinte de facto al romantismului liric german, ne aproprie partea absconsa, cu alte cuvinte suntem in casa si prin fereastra il vedem pe Holderlin, in genialitate lui incomensurabila ne da cheia cu ajutorul careia putem deschide cufarul unde este tinut la loc tainic viitorul lui: nebunia ce urmeaza sa-i intunece mintea! Din cauza aceasta am recomandat ca de fiecare data cand citim o carte sa avem notiuni trainice in privinta biografiei autorului, pentru a nu ne pierdem pe drum si totodata a intelege cat mai aproape de adevar lucrarea pe o avem in fata!

Care este partea abscona a Hyperionului ce precede instalarea intru totul a schizofreniei lui Holderlin? Lesne de inteles: cuvintele reprezentative ce sunt in antiteza cu corpul naratiunii propriu zise – eroii sunt eroi, intr-o lucrare romantic-idealista curatati de atribute umane, la fel si creatia poetico-filosofica – nu gasim nicio fisura in limpezimea gandirii celor care ne permit sa-i descoperim cu ajutorul lui Holderlin, Diotima isi paraseste rangul uman si urca pana la inalta treapta de divinitate celesta, Empedocle este cu mult mai mult ca muzele, Thalia atat de stralucitoare incat ne intrebam de ce soarele este palid, ma rog, si asa mai departe! Care sunt cuvintele antitetice ce ne indreapta catre absconsitate? Enumar cateva: saracie, foamete, dezolare, eu – infrant, oh – incarcatura emotionala deosebita asezata inaintea prezentarii unei situatii, pierdut, boala, ma intorc, privesc, etc!

Deci, pentru a concluziona, trebuie sa intelegem foarte bine contextul in care a fost scris Hyperionul si sa ne aplecam temeinic asupra elementului motivational ce il indeamna pe Holderlin sa publice aceasta lucrare geniala: dragostea! Bineinteles ca nu o dragoste in sens carnal, nici macar tulburatoare sub clar de luna si parfumata sub crenguta de tei, fara nicio legatura cu dragostea inflacarata vis-a-vis de un ideal, cum sunt – „DeVeghePatriei”, ci o dragoste profunda care te ridica deasupra secolului de mizerie despre care vorbea cu atata sila Holderlin: „Voi ramaneti aici, in mocirla, eu am plecat catre insoritele coaste ale Eladei, invaluite de aurul celestului Apollo si stropite cu albul marmoreean al preadalbei Afrodita, pentru a-mi intalni eroii si muzele!”.

Unul dintre cele doua filme dedicate vietii lui Holderlin si cat de bine seamana actorul cu marele poet german! In clip avem actualitatea lumii holderliene, plina de romantism si umanitate!!, si prin transpunere ajungem la depresia mea sufocanta ca nu m-am nascut cu cel putin doua secole mai devreme!

 

2 thoughts on “Am selectat pentru dumneavoastra un scurt fragment din Hyperionul lui Holderlin – Panegiric adus lumii vechi.”

  1. VEGHEPATRIEI

    Să nu exagerăm. Domn se spune numai lui Dumnezeu, așa că, numirea cu ,,domnul Eminescu” este cam forțată. Eminescu, marele Eminescu, geniul Eminescu, etc. sunt de ajuns.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s