Neamul Romanilor

Personalitatile judetului Mehedinti- Muica Domnica Trop. Aceasta este lumea mea, locul unde voi ajunge nu peste foarte multa vreme!

 

Rapsodul Domnica Trop trăiește în mijlocul munților Mehedințiului, la Izverna, într-o casă bătrânească, răzlețită de restul lumii. De câte ori are posibilitatea, când cineva străin îi trece pragul, mărturisește că s-a născut cu cântecul pe buze, mama ei fiind una dintre bocitoarele de seamă ale satului. Prima ei ieșire pe scenă a fost la 27 de ani, când învățătorul Vasile Căpăstraru i-a prezentat-o Mariei Ciobanu și lui Ion Dolănescu, în 1973, când în sat s-a organizat un spectacol folcloric.

„Acești mari artiști m-au dus, tot în 1973, la Festivalul Maria Tănase din Craiova, unde mi s-a înmânat un premiu special și de atunci am început să cutreier țara în lung și lat, prin intermediul radioului, desigur, că nu pot pleca de acasă, să-l las pe Gheorghe, bărbatu-miu, singur cu vitele și toate cele”, a declarat pentru AGERPRES Domnica Trop.

Repertoriul cântăreței este bogat în piese muzicale străvechi, multe fiind împrumutate de interpreți renumiți din țară. Are puține discuri, dar cântecele ei au devenit celebre în lumea iubitorilor de folclor autentic.

„Cele mai renumite sunt: Mărie, Mărie, S-o legat, neică, legat, Ursitoare, ursitoare, Fire-al naibului de dor, Șarpe, șarpe din dudău. Le-am cântat și le cânt și acum. În ele se află sufletul neamului meu, freamătul codrului din apropiere, zborul păsărilor ce-mi umbresc câteodată ochiul”, spune dada Domnica, așa cum îi spun oamenii din sat.

Pereții odăilor sunt tapisați cu chilimuri țesute de mâna ei și a fetelor, iarna, ,,când afară șuieră vântul ca zmeul din povestea lui Eminescu” și nu e nimic de făcut pe lângă casă.

„Când m-am dus la București, Marioara Murărescu mi-a promis că mă așteaptă în gară, dar ca să mă recunoască mi-a cerut să vin îmbrăcată în costum popular. Așa am făcut. Se uita lumea la mine ca la urs, eu nu știu acum dacă costumul popular pe care-l moștenisem de la mama era de vină sau fiindcă mă văzuseră la televizor”, și-a amintit Domnica Trop.

În lada cu zestre păstrează în jur de 20 de costume populare, de fiecare dintre ele având legată câte o amintire. „Sunt unice și valoroase. Mulți au vrut să mi le cumpere, dar eu am refuzat. Ar fi ca și cum mi-aș vinde ființa”, spune Domnica Trop și descopăr în vocea ei încrâncenarea țăranului care nu vrea ,,să se despartă de eternitatea lui”.

Dar viața la țară a Domnicăi Trop nu este ușoară, „au coborât ca un blestem” peste trupul ei firav, măcinat de diabet. Statul îi dă o pensie de până la 500 lei, dar jumătate din „banii ăștia scumpi se duc pe medicamente”.

„Eu nu am pretenție să fiu plătită, pentru că înlăuntrul meu sute de cântece îmi sunt zestre. Ar trebui ca cineva să se gândească și să le salveze. Eu mor mâine, poimâne și ele vor pieri odată cu mine”, spune dada Domica și își șterge pe furiș o lacrimă, întorcând fața spre vârful munților peste care coboară o lună plină, de vară, asemeni unui bănuț de aramă suspendat în infinitul de deasupra lumii. Și în timp ce privirile rămân suspendate pe crestele munților, ca un izvor se aude, de lângă noi, glasul magic, inegalabil, al celui mai celebru rapsod din Mehedinți: „Foaie verde ca aluna, sara când răsare luna,/ Sara scârțăie fântâna și mândra face cu mâna./Cu mâna, cu mânica, să mă duc până la ea.// Ca să-i sărut gurița, ca să-i sărut gurița, mai,/Gurița și ochiu-al drept, care mă face ca s-aștept,/ Gurița și ochiu-al stâng, care mă face să plâng”.

Cântecul „Sara când răsare luna” a fost preluat și de Angelica Stoican, de Niculina Stoican și de nepotul dadei Domnica, Petrică Mîțu Stoian. „Acesta și celălalte în care mi-am lăsat inima și dorul vor fi duse mai departe, ele vor umbla prin lume și nu știu, zău, dacă cineva își va mai aminti că au pornit de aici, din Izverna, locul unde am deschis ochii și am rămas, că dacă eu plecam, nu știu dacă locurile acestea nu s-ar fi părăsit”, a afirmat cu nostalgie Domnica Trop.

În noiembrie 2013 Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial i-a acordat Domnicăi Trop titlul de Tezaur Uman Viu. I s-a spus că a fost cinstită cu distincția asta fiindcă a devenit un reper al muzicii populare românești și păstrător al cântecului autentic vechi, specific Olteniei de sub munte.

„Am auzit că UNESCO a avut inițiativa asta care a fost promovată pentru identificarea și promovarea unor valori culturale, păstrătoare și transmițătoare de modele cultural tradiționale. Așa o fi, dar eu m-aș fi mulțumit dacă mi-ar fi dat și niște pomi fructiferi, să-i sădesc mai încolo, în latura cășii, să-mi facă umbră și fructe”, a mai arătat Domnica Trop.

Și în timp ce așteptam noaptea să se așeze peste sat, undeva mai la vale, de parcă cineva anume regizase totul, se aude la radio vocea inconfundabilă a Domnicăi Trop, suavă și dulce: „Marie, Marie,/Ia spunde tu mie,/Care floare înfloare/Noaptea pi răcoare,/Noaptea pi răcoare//Floarea crinului/Și cu a dorului, măi, Și cu a dorului/Aia floare înfloare/Noaptea pi răcoare/Marie, Marie…”.

O las pe dada Domnica să rupă o floare de mușcată, „uite așa trece și viața omului”, zice, și părăsind ograda peste care veșnicia pare legată de prispă, cobor dincolo de basm, în satul de munte din marginea universului.

https://www.agerpres.ro/

Anunțuri

3 gânduri despre „Personalitatile judetului Mehedinti- Muica Domnica Trop. Aceasta este lumea mea, locul unde voi ajunge nu peste foarte multa vreme!”

  1. Respect pentru tine, pentru că respecți Neamul, Pâmântul Căpitanul, Strămoșii și Bunii. Adică respecți pe Domnul! Toată zona aceasta mai mare căreia odataă i se spunea Romanați este o zonă de înaltă vibrație. Și io aș vrea să fac asta. Maica Domnului peste noi DVP! Suntem neam de la începuturi care aici am fost și aici vom fi!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s