Uncategorized

Gunoaiele din Politia Romana: afaceri mafiote de milioane de euro mana in mana cu MASONERIA! Sa aveti idee in ce sunt implicati „oamenii legii”, uniformele albastre si jegoase!

 

Cu un deceniu în urmă, BIHOREANUL saluta numirea unui ofiţer tânăr la comanda Poliţiei Judeţene, primul care nu fusese miliţian înainte de 1990. Acum, însă, DNA Oradea dezvăluie că, odată cu trecerea timpului, în loc să rămână un apărător al legii, ofiţerul a încălcat-o flagrant, avansările în grade şi funcţii transformându-l într-un şef nu cu mult diferit de cei ai vechii Miliţii.

Cel mai recent dosar al procurorilor anticorupţie, în care sunt inculpaţi mai mulţi poliţişti bihoreni, în frunte cu şeful Inspectoratului Judeţean, chestorul Liviu Popa, dezvăluie felul în care înaltul ofiţer s-a întovărăşit cu politicieni corupţi, ajungând să-i decoreze în loc să-i ancheteze, să le ceară şi să primească mită în numele instituţiei şi şpagă „pe persoană fizică”. Rechizitoriul dezvăluie totodată cum a utilizat acelaşi şef al Poliţiei resursele instituţiei, reparându-şi maşinile proprii şi pe ale apropiaţilor într-un service unde le băga la grămadă cu cele de serviciu, şi cum le-a folosit pentru a se deplasa la întruniri masonice, la chefuri, la întâlniri cu protectorul său, fostul ministru de Interne, Vasile Blaga, pentru a-şi căra nevasta la cumpărături, fiica la meditaţii şi fiul la prietenă. Mai mult, cum a ajuns să folosească un bolid al demnitarului, iar când l-a şifonat într-un accident stupid, i-a cerut unui alt politician, deputatul Gavrilă Ghilea, să-l repare pe banii săi, asigurându-i astfel şi acestuia un dosar pentru dare de mită…

„Frate” sub acoperire

Săptămâna trecută BIHOREANUL a început un serial despre corupţia din Poliţie,dezvăluind un capitol din rechizitoriul cu care DNA Oradea a trimis în judecată mai mulţi şefi şi foşti şefi de post din Cărpinet şi Pietroasa, pe şeful Secţiei Poliţiei Rurale Ştei, precum şi pe cei ai Poliţiei Beiuş şi Poliţiei Bihor, relatând felul în care chestorul Liviu Popa şi judecătorul Liviu Galea au aderat la Loja Masonică Ţara Crişurilor pe ascuns, fără a preciza acest lucru în declaraţiile de interese.

În acest fel, cei doi sunt acuzaţi că au „acoperit” ajutorul acordat unui „frate mason” afacerist-politician-traseist. Fostul PSD-ist Ioan Mintaş (azi membru ALDE) era anchetat pentru o combinaţie de 1,3 milioane lei cu Universitatea din Oradea şi concomitent avea la Tribunalul Bihor şi la Curtea de Apel Oradea procese pe care magistratul şi soţia sa, Irina Galea, în loc să se abţină – aşa cum îi obligau legile, normele profesiei şi hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii – le-au soluţionat favorabil.

O parte distinctă a actului de acuzare, cea pe care BIHOREANUL o prezintă acum, vorbeşte despre alte fapte, şi mai grave – luare de mită – comise în formă continuată de către chestorul Liviu Popa, vârât în relaţii „nepotrivite” cu politicieni de la conducerea Primăriei Beiuş (Adrian Domocoş), a Consiliului Judeţean Bihor (Cornel Popa) şi chiar a Ministerului Afacerilor Interne (Vasile Blaga).

Corupţie în Poliţie şi-n politică

Preambulul rechizitoriului prezintă nemilos corupţia endemică din Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bihor, „instituţie chemată să prevină săvârşirea infracţiunilor şi să restabilească ordinea de drept atunci când aceasta este încălcată”, arătând felul în care corupţia judiciară din interiorul IPJ „se întrepătrunde cu corupţia politică, poliţiştii primind mită de la primari şi viceprimari implicaţi în diverse activităţi ilegale şi cercetaţi în mai multe dosare, în care anchetele, pe fondul coruperii şefilor Poliţiei, nu au mai fost aprofundate”, oamenii legii ajungând, dimpotrivă, să-i susţină public pe politicienii care încalcă legea.

„Faptul că şefi din Poliţie, în mod repetat, au luat mită în legătură cu atribuţiile de serviciu pentru a favoriza persoane implicate în dosare penale constituie în mod cert împrejurări care tulbură profund şi grav ordinea socială, determinând reacţii justificate de insecuritate, neîncredere faţă de sistemul judiciar şi chiar faţă de actul de justiţie”, spun procurorii DNA Oradea despre poliţiştii bihoreni conduşi până anul trecut de chestorul Popa.

Serviciu contra serviciu

Concret, Liviu Popa e învinuit că, împreună cu şeful Poliţiei Beiuş, comisarul şef Remus Indrei, a pretins de la fostul primar PNL Adrian Domocoş (foto) amenajarea sediului Poliţiei municipale, iar apoi şi foloase personale, adică lucrări la propria casă.

Astfel, în 2011, în condiţiile în care edilul aflat la al treilea mandat „a început să aibă probleme penale”, fiind cercetat pentru afacerea Top Construct deoarece aprobase plata a 2 milioane lei pentru lucrări de apă-canalizare neexecutate, primarul s-a întâlnit cu şeful Poliţiei Bihor într-un local din cartierul Rogerius, cerându-i informaţii despre anchetă, dar şi „să discute cu prim-procurorul Parchetului Beiuş, Gligor Sabău, pentru ca acesta să nu mai înregistreze dosare pe numele său”.

Tot în acea perioadă, chestorul şi şeful Poliţiei Beiuş s-a întâlnit cu Domocoş la Primăria Beiuş, cerându-i să finanţeze renovarea sediului Poliţiei municipale, iar edilul solicitând în schimb ca Poliţia să nu mai înregistreze pe numele său tot mai desele reclamaţii din partea unor localnici.

De altfel, Domocoş a recunoscut la DNA că a acceptat pretenţia chestorului, deoarece Liviu Popa „mi-a promis că mă va ajuta să rezolv dosarele penale în lucru, inclusiv că va discuta cu prim-procurorul Sabău Gligor despre situaţia cauzelor penale în care se efectuau cercetări cu privire la subsemnatul”.

Urmarea? În mod nelegal, întrucât clădirea nu era a Primăriei, ci în proprietatea Inspectoratului Judeţean de Poliţie (care avea propriul buget pentru asemenea cheltuieli), Domocoş a aprobat lucrări la sediul Poliţiei Beiuş, plătind din banii municipalităţii mobilier de peste 6.100 lei şi termopane de alte 1.800 lei pentru biroul comisarului-şef Remus Indrei.

În contrapartidă, arată DNA, „chestorul Popa Liviu şi comisarul şef Indrei Remus urmau să protejeze activitatea infracţională a primarului Domocoş Adrian şi să nu-şi îndeplinească potrivit legii atribuţiile de serviciu”. Adică să îngroape plângerile împotriva acestuia formulate atât la Poliţia Beiuş, cât şi la Parchetul Beiuş.

Lex et (dez)honor

Şeful Poliţiei Bihor nu s-a mărginit să-l ajute pe Domocoş pe ascuns, ci l-a sprijinit şi public, acordându-i protecţie în văzul tuturor. Astfel, în 2013 a decis, în premieră, ca festivităţile de Ziua Poliţiei, la care au participat oficiali şi poliţişti din tot judeţul, să se desfăşoare pe 22 martie chiar la Beiuş, unde l-a urcat pe scena din piaţa centrală pe edilul Domocoş, i-a oferindu-i distincţia onorifică „Lex et Honor”. Iar asta la numai două săptămâni după ce la Primărie şi acasă la primar avusese loc un al doilea rând de percheziţii ale DNA vizând acelaşi dosar Top Construct.

„Acest gest public al şefului IPJ Bihor a fost de natură să reconfirme şi să transmită în mod direct şi public aprecierea, recunoştinţa, susţinerea şi sprijinul oferite primarului prin chiar şeful instituţiei de aplicare a legii”, explică procurorii gravitatea faptei lui Liviu Popa, care în acest fel „a descurajat cercetarea penală a edilului de către lucrătorii de Poliţie, pe de o parte, şi a stimulat, pe de altă parte, implicarea primarului în susţinerea financiară pe mai departe a Poliţiei Municipiului Beiuş”. De altfel, chestorul s-a trădat singur în discursul susţinut atunci la Beiuş, prin care a mulţumit primarului penal pentru „sprijinul material” acordat…

Pile la procuror

Liviu Popa a mers şi mai departe, şeful Parchetului Beiuş, Gligor Sabău, mărturisind procurorilor DNA că şeful Poliţiei a ajuns să intervină la el pentru a-i muşamaliza primarului Domocoş dosarele, în condiţiile în care o procuroare din subordinea sa investiga deja şi alte dosare ale acestuia, privind şpăgi de mii de lei primite repetat de la patronul Unicarm, Vasile Lucuţ, în schimbul iertării de amenzi pentru construirea ilegală a magazinului din Beiuş, fără autorizaţie şi cu ocuparea unui teren din domeniul public, dar şi privind achiziţia ilegală unui Audi A6 pentru uzul său, din banii Ocolului Silvic Codrii Beiuşului, din subordinea municipalităţii.

Prim-procurorul Gligor (între timp schimbat din funcţie pentru că la rându-i este cercetat pentru corupţie) a declarat că în primăvara lui 2013 fusese sunat de şeful Poliţiei Bihor, iar apoi şi de preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa, pe atunci şef al PNL Bihor, care îi cereau acelaşi lucru: să închidă ochii la combinaţiile primarului Domocoş.

De altfel, şeful de atunci al CJ a şi recunoscut anchetatorilor DNA acest lucru, spunând că l-a chemat pe Sabău în biroul său pentru a-i spune că Domocoş urma să deruleze investiţii locale importante şi nu le putea duce la bun sfârşit dacă era „tracasat”. Cornel Popa a arătat că, la cererea lui Domocoş, care îi spusese că şeful Parchetului are ceva personal cu el, s-a întâlnit cu Sabău inclusiv la Ştrandul Dinamo, la o petrecere a poliţiştilor, şi a abordat problema de faţă cu Liviu Popa, cerându-i magistratului „să aplaneze conflictul”.

Cum de nu i-a „băgat” DNA atât pe politician, cât şi pe magistrat, la trafic de influenţă, reţinându-le în dosar doar calitatea de martori? Deşi rechizitoriul nu explică, sunt două ipoteze: fie procurorii nu au putut proba săvârşirea acestei infracţiuni de către cei doi, fie au urmărit să se concentreze, în acest dosar, pe corupţia din Poliţie.

Un şanţ cât o groapă

În mod descalificant, şeful Poliţiei s-a bucurat nu doar de finanţarea de către Primăria Beiuş a renovării Poliţiei municipale, ci şi de faptul că primarul Domocoş i-a suportat cheltuieli în folos direct şi personal, pentru „prestarea de servicii/lucrări în vederea racordării la reţeaua de curent electric a locuinţei sale”, situată într-o zonă exclusivistă a oraşului, pe Dealul Viilor.

Rechizitoriul arată că în 2009, edilul beiuşean şi-a cumpărat o casă în roşu pe aceeaşi stradă din Oradea, la nici 100 metri de cea a şefului Poliţiei, iar în 2012, când urma să-şi facă racordarea la reţeaua de apă şi branşarea la cea de electricitate, Liviu Popa i-a cerut ca muncitorii care îi făceau lucrările să-i sape şi lui un şanţ de la stâlpul din stradă până la casă, pentru a se branşa şi el. În condiţiile în care chestorul îi ţinea spatele, evident că Domocoş a acceptat, astfel că lucrările pentru şeful Poliţiei, în valoare de 1.500 lei, au fost făcute de muncitorii firmei Doriram (patronată de un afacerist la rându-i cu dosare penale, Dorinel Edu), iar costul a fost înglobat în cel din lucrările pentru primarul Beiuşului, în sumă de 12.000 lei.

Deşi un simplu mărunţiş sau un banal ajutor ca între vecini (de care, în final, Popa nici nu s-a folosit), acest episod, probat minuţios de DNA cu mărturiile lui Domocoş, ale patronului şi muncitorilor, ba chiar şi cea a unui reprezentant al Electrica, detaliul arată că fostul şef al Poliţiei nu refuza nici „şpăguţele” în natură, cu lucrări pe care le putea plăti aproape fără să simtă din salariul de chestor.

Depanare pe bani publici

Pe lângă aceste servicii, mai grav şi cu totul neştiut până la momentul când DNA a finalizat rechizitoriul, este că şeful Poliţiei a folosit după bunul plac, pentru sine, bugetul instituţiei alocat reparaţiilor maşinilor din parcul auto. Astfel, actul de acuzare arată că în martie 2015 – iulie 2016, „în baza unei înţelegeri tacite şi ilicite cu administratorul SC Tophaus Impex SRL din Oradea, Varga Zoltan, a primit diferite foloase necuvenite” constând în „servicii de reparaţii auto aparţinând ofiţerului, membrilor familiei sale ori unor apropiaţi”, în valoare de peste 8.600 lei.

Cu lux de amănunte, arătând în fiecare caz data, procurorii arată că la service-ul patronat de Varga, la Audi-ul şi Mercedes-ul lui Liviu Popa, la BMW-ul soţiei, precum şi la BMW-ul şi la un ATV al fostului ministru Vasile Blaga (adus special de la Petrileni, comuna natală a acestuia), au fost făcute reparaţii diverse (de pildă la electromotor – în valoare de 336 lei, înlocuire filtre, plăcuţe şi ulei – 1.185 lei, completare soluţie spălare parbriz – 66 lei, înlocuire becuri şi far – 116 lei, înlocuire anvelope – 52 lei), fără a fi plătite.

Explicaţia? Tot un troc. „În schimbul foloaselor necuvenite, chestorul Popa Liviu a direcţionat comenzile şi a acceptat ca toate reparaţiile autoturismelor marcă străină ale IPJ Bihor să fie efectuate la SC Tophaus”. Rezultatul? În 2014 IPJ a plătit reparaţii de 84.137 lei, în 2015 de 112.494 lei, iar în primul semestru al lui 2016 de 46.399 lei, totul în condiţiile în care Poliţia Bihor nu a mai organizat, din 2009, vreo procedură de achiziţie a acestor servicii, iar reprezentanţii Serviciului Logistic nu au verificat niciodată dacă reparaţiile erau necesare şi dacă ele se făceau cu adevărat, cu piesele trecute în devize şi la valorile consemnate în facturi, recepţiile fiind pur formale. „Prin faptul că nu au fost încheiate contracte de servicii cu service-ul Tophaus, inculpatul Popa Liviu a avut posibilitatea de a direcţiona discreţionar fiecare comandă aferentă reparaţiilor autoturismelor IPJ către acest service, fără a avea la bază criterii prestabilite, clare şi transparente”, spun procurorii.

Nu ştia şeful Poliţiei că, practic, lua mită în schimbul reparării pe gratis a maşinilor personale? Ba da, arată rechizitoriul, ca dovadă fiind faptul că anul trecut, în septembrie, după ce a aflat despre declanşarea cercetărilor DNA, i-a cerut lui Varga devize pentru serviciile din 2014 şi 2015, pe care apoi, în perioada 2-21 noiembrie 2016, le-au plătit el, soţia şi fiul, în rate. Fapt care, spun procurorii, nu-l scuteşte de vinovăţie, ci doar avea ca scop „să înlăture caracterul penal al faptelor reţinute în sarcina inculpatului”.

Dosar penal pentru Ghilea

Ca şi când nu era de ajuns că şi-a plătit reparaţiile maşinilor familiei şi apropiaţilor doar după ce a aflat că intrase în vizorul DNA, fapt confirmat inclusiv de patronul Tophaus, chestorul a mai făcut o nefăcută. Pe 6 septembrie 2016, a luat BMW-ul fostului ministru de Interne Vasile Blaga pentru a merge la Bucureşti, dar în Braşov a făcut un accident pe care iniţial a încercat să-l ţină ascuns.

Nu doar că n-a reuşit, şi accidentul a făcut vâlvă în întreaga presă, trădând legătura dintre poliţist şi politician, dar a şi persistat în greşeli căci, întors la Oradea, i-a cerut senatorului Gavrilă Ghilea, pe atunci copreşedinte al PNL Bihor din partea vechiului PDL condus de Blaga, să plătească el repararea BMW-ului, peste 3.800 lei. Ceea ce Ghilea a şi recunoscut la anchetă, susţinând însă că „urma ca în perioada următoare, când Blaga Vasile venea acasă, să discut cu acesta asupra restituirii sumei”.

Baiul său, însă, e nu doar că a acceptat, dar a şi plătit reparaţia nu din banii personali, ci din contul firmei Construcţii Bihor, la care este asociat, şi care în perioada 2006-2010 a executat lucrări de renovare a sediului Poliţiei Bihor, iar în perioada 2006-2012 lucrări de construcţie la sediul Arhivelor Naţionale, ambele instituţii fiind în subordinea ministerului condus de Blaga. Plus de asta, politicianul s-a trezit – asemenea lui Popa şi Galea – „deconspirat” şi cu privire la apartenenţa la masonerie, pe care, aidoma celor doi, nu şi-a trecut-o în declaraţiile de interese.

Cum plata făcută de Gavrilă Ghilea a lăsat urme clare, DNA i-a făcut şi lui un dosar pentru dare de mită şi fals în declaraţii, separat de cel al lui Liviu Popa, aşa încât acesta să poată fi trimis fără întârziere în judecată. De data asta la vedere şi cu şanse mari de a fi scos de tot din „sistem”…

Parcul auto, la dispoziţia şefului, nevestei, copiilor

Un aspect colateral, dar documentat copios de procurorii DNA în dosarul chestorului Liviu Popa, nevoit anul trecut să se suspende din funcţia de inspector şef şi apoi chiar să demisioneze, relevă modul discreţionar în care acesta dispunea, după bunul plac, de maşinile din parcul auto al instituţiei şi de agenţii şi şoferii Poliţiei.

Astfel, atât declaraţiile acestora, cât şi convorbirile telefonice dintre aceştia şi chestor ori membri ai familiei sale arată că ofiţerul folosea maşinile Poliţiei ca pe nişte taximetre sau vehicule de curierat, pentru a-şi rezolva absolut orice nevoie personală: trimiţându-le, cu şoferi cu tot, să-i cumpere ţigări, să-i achite rate la bancă, să-i cumpere medicamente pentru soţie şi s-o ducă la cumpărături, să-i ducă pe amândoi la petreceri şi chiar la nunţi, să le ducă fiica la meditaţii şi fiul la prietenă, băiatul ajungând chiar să opteze cu ce maşină să fie dus, alegând între limuzina Audi A4 BH-01-POL şi SUV-ul Jeep Cheeroke BH-08-HHK.

Câteva exemple sunt relevante: pe 29.09.2015 la ora 14.33, una dintre maşinile de serviciu a fost solicitată pentru a o duce pe fiica ofiţerului la meditaţii, pe 06.10.2015 la ora 21.24 pentru a-l transporta pe chestor la un restaurant, pe 20.10.2015 la ora 15.21 pentru ridicarea unui cadou pe care soţia ofiţerului voia să-l ducă şefei sale, pe 10.11.2015 la ora 21.51 pentru deplasarea chestorului la o „agapă” a Lojei Masonice din care făcea parte, pe 17.10.2016 la ora 11.36 pentru o deplasare în satul natal în ziua de duminică, maşina de serviciu fiind aleasă de fiul său ş.a.m.d.

La fel ca în cazul acuzaţiilor privind luarea de mită, fostul şef al Poliţiei Bihor a refuzat să se apere în faţa procurorilor DNA şi în privinţa acestor acte de abuz în serviciu (pe care aceştia nici nu i le-au mai imputat ca atare în rechizitoriu), aşa cum de altfel a făcut şi faţă de reporterul BIHOREANULUI.

http://www.ebihoreanul.ro/

Episodul de acum descrie felul în care Poliţia Bihor a fost transformată dintr-o instituţie de aplicare a legii într-o organizaţie de protejare a celor care o încalcă, în schimbul şpăgilor de tot felul primite de propriii angajaţi. De jos, de la agenţi, până sus, la comisari şefi…

Corupţie endemică

Întins pe 439 pagini, rechizitoriul DNA dezvăluie cum îşi „comercializează” funcţiile „oamenii legii”, făcând din corupţie un fenomen „endemic”, „parte integrantă a sistemului economic, social şi politic”. „În prezenta cauză – arată procurorii – probele demonstrează că în Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor corupţia se manifestă la toate nivelurile, atât pe orizontală, între colegi, existând numeroase situaţii în care poliţiştii intervin unii pe lângă alţii pentru a nu fi sancţionate diferite cunoştinţe, cât şi pe verticală, în raport cu şefii ierarhici, în scopul obţinerii unui tratament preferenţial, fenomenul corupţiei fiind tratat ca o stare de normalitate, poliţiştii implicaţi nepercepând caracterul imoral şi ilegal al propriei conduite, dimpotrivă, considerând firesc să beneficieze gratuit de servicii de la diferite persoane cercetate, ba mai mult, având convingerea că acestea sunt chiar obligate să le procure servicii”.

În Poliţia Bihor şpăgile au devenit, pur şi simplu, „elemente de viaţă specifice obişnuinţei”, afirmă procurorii, subliniind gravitatea situaţiei: „Faptul că şefi din Poliţie au luat mită în mod repetat în legătură cu atribuţiile de serviciu, pentru a favoriza persoane implicate în dosare penale, tulbură profund ordinea socială, determinând reacţii justificate de insecuritate, neîncredere în sistemul judiciar şi chiar în actul de justiţie”.

Piatră pentru fată

Unul dintre „oamenii legii” picaţi în plasa DNA este fostul şef al Poliţiei Municipiului Beiuş, comisarul şef Remus Indrei, încadrat subofiţer în 1994, avansat ameţitor după 1999, când a absolvit Facultatea de Inginerie Managerială a Universităţii Oradea, acum inculpat pentru luare de mită în formă continuată.

Având în subordine şi Postul de Poliţie Cărpinet, condus de agentul şef Raul Rotar (poliţist tot din 1994, în 2008 absolvent de Ştiinţe Politice al Universităţii Vasile Goldiş din Arad, inculpat acum pentru luare de mită şi complicitate la dare de mită), Indrei i-a cerut acestuia piatră ornamentală pentru pavarea curţii casei din Beiuşele a fiicei sale, marfa fiind strânsă de la localnicii din Izbuc şi Ponoarele, care o exploatau şi comercializau fără autorizaţie de mediu şi permis de exploatare, precum şi fără autorizaţie. Detaliu „cunoscut şi protejat de şeful de post”, care „pretindea colectarea, gratuit, a unor cantităţi de piatră” la domiciliul unor săteni, de unde apoi distribuia marfa „piloşilor” ce apelau la el.

În iulie 2015, trimişi de Indrei, fiica şi ginerele său, Mirabela şi Eugen Balint, s-au dus la Cărpinet, unde Raul Rotar (foto) i-a dus la pietrari pentru a încărca iniţial 2 tone de piatră. Profitând că era moca, femeia a mai pretins încă 11 mp, valoarea totală a mărfii fiind de 1.160 lei. Şpaga e dovedită prin convorbirile telefonice dintre şeful Poliţiei Beiuş şi subalternul din Cărpinet, care îl înştiinţa pe ofiţer: „stai liniştit”, „am vorbit cu băieţii”, „scorul e gratis”.

La anchetă, pietrarii au declarat că Rotar le cerea regulat să „cotizeze”, şi „niciodată nu s-a pus problema ca acesta să achite contravaloarea”, după cum nici „beneficiarii” trimişi de el „nu au achitat vreodată”. Unul dintre pietrari, Florian Cep, a mărturisit că în 2014 fusese cercetat în două dosare penale tocmai fiindcă nu avea aviz de mediu şi permis de exploatare, ambele fiind însă muşamalizate de Rotar, care „practic mi-a dictat o declaraţie, iar ulterior am primit acasă de la Parchetul Beiuş soluţii de clasare”.

Furăciune la drum

„Faptul că pietrarii îşi desfăşurau nestingheriţi activităţile ilicite pe fondul lipsei de reacţie a autorităţilor a devenit de notorietate”, explică procurorii, arătând că diverşi alţi poliţişti care aveau nevoie de piatră au apelat la Indrei pentru a-i pune în legătură cu Rotar. În aprilie 2015, de pildă, aşa au procedat şeful Serviciului Paşapoarte Bihor, Florian Butuc, şi agentul Călin Derecichei de la Serviciul Logistic al IPJ, interceptaţi pe când tratau cu Rotar procurarea unor cantităţi de material, ce-i drept, pe bani, nu gratis.

Faptul că şeful Poliţiei Beiuş ştia despre încălcarea legii rezultă şi dintr-o discuţie purtată de Indrei cu şeful Poliţiei Rurale Ştei, comisarul şef Sabin Mocioran. În apropierea Sărbătorii de Sf. Maria din 15 august 2015, când la Mănăstirea Izbuc urmau să vină mii de persoane, Mocioran i-a sugerat lui Indrei să discute cu Rotar pentru a impune localnicilor să ascundă piatra expusă spre vânzare în faţa caselor, deoarece „toată lumea” vorbea că „primarul şi Poliţia nu fac nimic”: „Amu’ or veni o grămadă de oficialităţi… Vorbeşte lumea cu piatra şi cu p… mamii lor. Să le spună Raul să mai ducă din ea după marginea drumului”. Iniţial, Indrei s-a arătat iritat, dar a promis că „vorbeşte” cu şeful de post.

Din Cărpinet la Medgidia

Însă Rotar nu-şi şpăguia superiorul doar cu piatră. De pildă, o discuţie telefonică purtată de cei doi în mai 2015, când Indrei se întorcea împreună cu patru colegi de la o întâlnire organizată la Tulcea de Asociaţia Poliţiştilor, arată că Rotar i-a aranjat o masă la un restaurant din Medgidia. „Mare mulţumire, Raul”, i-a răspuns Indrei, condus la local de un poliţist din localitate, amic cu Rotar, care la plecare i-a dat ofiţerului şi 10 litri de vin, la anchetă precizând că băutura a fost achitată ulterior de socrul lui Rotar, fost şef al Poliţiei Medgidia.

În acelaşi an, în iulie, şeful de post din Cărpinet i-a sponsorizat lui Indrei şi o vacanţă la Neptun, rezolvându-i cazarea, mese la Cramele Murfatlar, ba chiar şi închirierea şezlongurilor, fapt ce reiese din convorbiri în care îl asigura că „îs rezolvate” şi că „tot eu plătesc!”, dar şi din discuţii purtate de Rotar cu un alt amic constănţean, pe care îl instruia că o cameră era pentru Indrei, „care îi petrecăreţ, dar nu îi ca noi, nu se ştie” (adică nu e „descurcăreţ”), iar cealaltă pentru familia unui companion al ofiţerului, Gheorghe Fordon, fost şef de post la Pietroasa, transferat la Poliţia Rutieră.

Băiat „orientat”

Ca detaliu picant, Rotar îl prevenea pe constănţean că şeful era Indrei, iar Fordon era „pămpălău”, ceea ce l-a surprins pe interlocutor, obişnuit ca rutieriştii să fie, dimpotrivă, „bazaţi”:

Rotar: Cu acela (n.r. – Indrei) discuţi, cu şeful meu de la Municipiu. Ălalalt e un pămpălău de la Rutieră, nu are treabă, e bolovan.

Sulim: Cum să fii pămpălău la Rutieră, că mie îmi dă cu virgulă?

Rotar: Ăia nu ştiu numa’ să ia banii! Înţelegi?

De altfel, Fordon a confirmat la DNA că mesele şi cazarea, în valoare de circa 1.000 lei, le-a plătit Rotar, astfel că „nici eu şi nici Indrei nu am mai avut de achitat vreo sumă”.

Că Rotar era bine „orientat” o arată şi un alt detaliu surprins de DNA. La chermeza organizată de ziua şefului de post, în aprilie 2016, la Cărpinet a participat şi chestorul Terente Merce (foto), fost şef al serviciului secret al MAI şi consilier al preşedintelui Traian Băsescu, împreună cu primari din zonă şi parlamentari, în faţa cărora l-a lăudat pe Rotar pentru felul în care „gestiona” afacerile. „Să-i urăm sănătate, fericire (…) Dacă ne uităm în jur, cred că totul spune despre omul Raul, bunătatea lui, sufletul lui, care a putut să adune în această zi oameni cu ăăăă… suflet curat, de omenie (…) Omul sfinţeşte locul!”, a toastat Merce.

„10 la băiatu’!”

Rotar nu inventase „apa caldă”. Predecesorul său, agentul şef Gheorghe Bat (poliţist din 1993, iar în 2004, cum altfel?, absolvent de Electrotehnică la Universitatea Oradea) avea aceleaşi năravuri, motiv pentru care e inculpat acum pentru luare de mită, complicitate la dare de mită şi trafic de influenţă.

Astfel, în perioada 2006-2009, când a condus Postul Cărpinet, Bat, transferat ulterior ca şef de post la Pietroasa, a pretins şi primit 38 mp piatră de la 6 meşteri, pentru cabana pe care o deţinea la Vârtop. De altfel, la percheziţionarea acesteia, procurorii au identificat pavajul, iar pietrarii au confirmat că Bat îi protejase, la fel ca Rotar.

Odată mutat la Pietroasa, Bat şi-a folosit funcţia ca un jupân. În decembrie 2014, de exemplu, a pretins şi primit de la preşedintele Asociaţiei Urbariale Crăiasa din Chişcău, Florin Măduţa, 10 brazi de Crăciun (valoare 500 lei), pentru a-i rezolva plângerea contra fostului preşedinte, care nu-i predase actele şi două motocoase. „10 la băiatu’!”, i-a „comandat” Bat pomii lui Măduţa, cum rezultă dintr-o convorbire telefonică interceptată de anchetatori.

Permise pe pile

Despre Bat, DNA arată, de asemenea, că a primit un cuptor electric şi o friteuză de la un amic aflat la muncă în Germania, Ionel Crişan, care avea nevoie de înnoirea certificatului profesional ADR (pentru şoferii care transportă mărfuri periculoase) în condiţiile în care, fiind plecat, nu participa la cursurile obligatorii prevăzute de lege.

Concret, în noiembrie 2014, Bat a primit actele trimise de Crişan prin fax la Primăria Pietroasa şi le-a depus la o şcoală auto din Oradea, pe a cărui patroană o cunoştea. La anchetă, Crişan a recunoscut că nu a participat la cursuri şi l-a răsplătit pe Bat cu electrocasnice de aproximativ 50 euro. Mai mult, a destăinuit că în iulie 2015 subofiţerul i-a rezolvat în aceleaşi condiţii şi înnoirea carnetului de şofer la Serviciul Înmatriculări şi Permise Bihor, în schimbul unei maşini de deszăpezit în valoare de 150 de euro.

Plăcinte cu girofar

La fel ca Rotar, Bat cumpăra şi el bunăvoinţa şefului Poliţiei Beiuş, asigurându-i chefuri gratis la restaurantul Regina din Pietroasa, patronat de Ioan Nastor, căruia în schimb îi „îngropa” reclamaţiile făcute de vecini pentru tulburarea liniştii şi ordinii publice, distrugeri, funcţionarea localului peste program, angajări „la negru” şi  delapidarea fondurilor Asociaţiei Urbariale Pietroasa.

În aprilie 2014, Bat i-a rezolvat lui Indrei o masă pentru 8 persoane, pentru care ofiţerul îi dăduse „comanda” prin telefon:

Indrei: Nu poate băga 4 pui la cuptor?

Bat: Da’ cum să nu-i poată, Doamne bate-i. (…) Sunu-l! Auzi, mă, pe când? Ce? Cum?

Indrei: Spune-i că pă şapte şi jumătate venim la el. (…) Opt persoane!

Ulterior, şeful de post l-a informat telefonic pe ofiţer că Nastor „pune şi croampe de celea tăiate în patru”, precizând că „atâta draci îi trabă să mârâie ceva”, iar după chef l-a contactat din nou pentru a-l înştiinţa că afaceristul „mi-a raportat că v-aţi simţit bine”. Concluzia? „Neluţu îi băiat faină, ce-i al lui îi pus deoparte”!

Rechizitoriul consemnează, de asemenea, că de Paşti Indrei i-a cerut lui „Neluţu” Nastor 2 cozonaci de Paşti şi 2 kg de plăcintă, şi că Bat i-a mai aranjat şi alte mese, în Pietroasa şi la Pensiunea Laura din Chişcău. Totodată, în iulie 2015, Indrei i-a cerut să-i rezolve şi plăcintă pentru 300 de invitaţi la nunta unei nepoate, aperitivul fiind preparat la o brutărie din Cărpinet şi apoi livrat la Beiuş de un agent al Poliţiei Rurale Ştei cu maşina de patrulare.

Şpăgari F.B.

În schimbul „atenţiilor”, Indrei le-a asigurat subofiţerilor tratament preferenţial, scutindu-i de participarea la acţiuni operative pe linie rutieră şi pentru descoperirea autorilor unor furturi, precum şi acordându-le calificative nemeritate.

Şeful direct al agenţilor, comisarul şef Sabin Mocioran, care conducea Secţia Rurală Ştei, a recunoscut că a propus pentru Rotar calificative „bine” şi „foarte bine”, ştiind că era tovarăş cu şeful Poliţiei Beiuş. „Am făcut evaluările în ciuda activităţii necorespunzătoare a agentului, fiind conştient că Indrei Remus putea să modifice calificativele propuse de mine, iar acest fapt putea avea repercusiuni asupra mea”, s-a justificat Mocioran.

Că Rotar nu merita aprecierile o arată nu doar faptul că proteja pietrarii, ci şi o altă ilegalitate săvârşită în decembrie 2014, când „a beneficiat fraudulos” de un Revelion în staţiunea Moneasa, „o parte din costuri fiind suportate de Casa Judeţeană a Asigurărilor de Sănătate Bihor” după ce subofiţerul folosise actele unor pensionari, fapt ce face obiectul încă unui dosar penal.

Tot la propunerea lui Mocioran, Indrei a aprobat calificative „bine” şi „foarte bine” şi pentru Bat, în ciuda mai multor abateri disciplinare ale acestuia: nepredarea la timp a unor procese-verbale pentru amenzi rutiere, nesoluţionarea reclamaţiilor unor localnici privitoare la furturi, refuzul de a-şi plăti transportul unor materiale de construcţii, ameninţarea cu bătaia a unor săteni, pierderea legitimaţiei de serviciu.

Poliţistul cinstit, pedepsit!

Dacă subofiţerilor corupţi le-a dat calificative de apreciere, şeful Poliţiei Beiuş a făcut, în schimb, totul pentru a mătrăşi un agent de la Pietroasa „vinovat” că nu se mânjea participând la mânăriile şefului de post. Astfel, în decembrie 2014, Indrei l-a notat cu „nesatisfăcător” pe agentul Florin Sălăjan, care la repetarea acestuia risca să fie dat afară. Ulterior, şeful Poliţiei Rurale Ştei, Sabin Mocioran, i-a schimbat calificativul în „satisfăcător”, dar agentul nu s-a lăsat, contestând şi primind apoi „foarte bine”.

Nervos, Bat i-a cerut lui Indrei să-l „lucreze” la şeful Poliţiei Bihor, Liviu Popa, în sensul ca acesta să-l mute pe poliţistul cinstit de la Pietroasa. „Bine ar fi să mă scapi de el, că numai eu ştiu cum mă feresc de el”, îi spunea Bat ofiţerului. Ca urmare, Indrei l-a convocat pe Sălăjan la Beiuş să-i propună transferarea la Tinca, unde locuiau şi părinţii săi, dar acesta nu a acceptat, astfel că în cele din urmă mutarea a rezolvat-o chiar Liviu Popa, în mai 2015, când şeful Poliţiei Beiuş l-a sunat pe şeful de post din Cărpinet să-i vestească „succesul”, iar acesta i-a cerut să-l ajute în continuare pentru ca „Pietroasa să intre în graţii la Oradea”.

Cel mai probabil, chiar dacă procurorii DNA nu au demonstrat-o, nu pe gratis…

Corupţie Poliţie – APM

DNA a agăţat în dosarul poliţiştilor şi o angajată a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor, Minodora Pătroc (foto), din Serviciul Avize, inculpând-o pentru luare de mită, deoarece prin intermediul şefului de post din Cărpinet a pretins 22 mp de piatră ornamentală de la localnici care exploatau materialul fără aviz de mediu şi permis, pentru a-şi pava curtea casei. Femeia a ajuns să ceară şpaga profitând că, pentru a intra în legalitate, unii pietrari şi-au făcut firme şi au cerut APM aviz de mediu, ajungând să le semneze actele.

Pe 13 iunie 2016, Rotar a cerut colectarea pietrei pentru Pătroc de către patru pietrari, în faţa casei unuia dintre ei, Claudiu Cuciula, avertizându-i „să nu luaţi bani de la ea, că o fost în comisie”. Când femeia s-a apropiat de Cărpinet, l-a sunat pe şeful de post, care i-a organizat pe pietrari, indicând cât să-i dea fiecare angajatei APM. La casa acesteia din Hidişelu de Jos avea să fie găsit, la fel ca în cazul fiicei şefului Poliţiei Beiuş, materialul folosit pentru pavare.

Motorină de la primar

Rechizitoriul relevă că fostul şef al Postului de Poliţie din Pietroasa, Gheorghe Bat, l-a pus chiar şi pe primarul comunei, Cornel Pîlea, să-i achite motorină pentru maşina personală. Estorcarea a avut loc în contextul în care edilul îl reclamase pe un consilier local, Ioan Judea, pentru agresiune, dar la rându-i era reclamat de săteni pentru că tolera funcţionarea fără autorizaţie a restaurantului Regina, folosea abuziv utilajele Primăriei şi aproba tăieri de copaci din pădurile comunei. În consecinţă, i-a sugerat să „cotizeze” pentru a „îngropa” sesizările…

„Am acceptat pretenţiile în condiţiile în care poliţistul mi-a comunicat că se înregistrau tot felul de sesizări la Postul de Poliţie în ce mă priveşte”, a recunoscut Pîlea în faţa procurorilor DNA, precizând că a plătit din buzunar 200 lei după ce Bat şi-a băgat în rezervor 40 litri de motorină la o pompă din Sudrigiu.

„Ne-o făcut mobilierul, nu-l putem f…”

DNA l-a inculpat şi pe şeful Poliţiei Rurale Beiuş, comisarul şef Dorin Vesa, pentru luare de mită de la Nicolae Bodea, fost viceprimar în Remetea (acum consilier judeţean PNL), care administra concomitent un magazin de mobilier şi articole de uz casnic din Beiuş, fapt interzis ca „act de comerţ incompatibil cu funcţia”.

Deşi ştia că Bodea încălca legea, ba în august 2014 un subaltern îi raportase că un localnic voia să depună o plângere în acest sens, Vesa l-a ignorat, fiindcă Bodea îi dăduse mobilier pentru biroul său şi pentru cel al şefului Poliţiei Beiuş, comisarul şef Remus Indrei. „El o făcut mobilierul aici, şi amu’ să-l f… noi ar fi prea de totului”, a explicat ofiţerul agentului.

Mai mult, în decembrie 2014, Vesa s-a dus la magazinul lui Bodea, pretinzând vânzătoarelor să-i schimbe telefonul cu unul mai performat. Iniţial, acestea l-au refuzat, dar s-au conformat după ce patronul le-a dat acceptul în urma unei discuţii telefonice. Vesa, a declarat o vânzătoare la anchetă, „s-a purtat ca un ţigan”, fapt ce reiese şi din convorbirea dintre ofiţer şi viceprimar, căruia i-a pretins şpaga invocând că „e luna cadourilor”. „Ce să fac, dacă m-am înhăitat cu prieteni ca voi?”, a oftat Bodea, care totuşi s-a executat, fiindcă poliţistul îi recuperase de la clienţi rate neplătite.

Vesa e acuzat şi pentru că a beneficiat de la viceprimarul comunei Roşia, Ioan Simea, de confecţionarea a trei balcoane pentru casa sa din Curăţele, tot pentru a închide ochii la faptul că edilul exercita acte de comerţ incompatibile cu funcţia.

http://www.ebihoreanul.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s