Comunism

Romania, contropita de jidanii veniti calare pe tancurile sovietice! Evadare de la Securitatea din Cluj. Traiasca Legiunea si Capitanul!

 

…(Raoul) Volcinschi a intrat în închisoare în luna Noembrie 1956.

La 5 Mai 1957 Volcinschi a încercat prima evadare din Securitatea Cluj. Prima, în sensul, cã nimeni pânã aici nu mai încercase o alta si nici dela aceastã datã încoace, nu se mai stie de vreuna.

Intâmplându-se sã se afle în celula Nr. 25, dela Sectia a treia a Securitãtii, în tovãrãsia unui tehnician constructor, Eugen Crisan, care era de loc din aceeasi comunã, Mihai Viteazul, judetul Turda, cu cel care scrie aceste rânduri, ambii au constatat cã s’a nimerit sã fie o foarte mare apropiere a firii lor. Amândoi erau la fel de revoltati împotriva regimului, amândoi la fel de îndrãzneti pentru a încerca o evadare care, pãrea, aproape imposibilã.

Eugen Crisan era tinut la Securitate de câteva luni si era torturat îngrozitor pentru motivul cã fiind dintr’o localitate cu populatie mixtã (româno-maghiarã), era acuzat cã în unele împrejurãri, si de mai multe ori a pus la cale incidente cu caracter national. In fond, cea mai gravã vinã a lui era cã observând abuzurile si amestecul nejustificat al secretarului orãsenesc de partid din Ocna Mures (Uioara), judetul Alba, unde Crisan lucra pe un santier de constructii la Uzinele Chimice Solvay, acesta întâlnindu-l într’o zi pe secretarul de partid pe podul de peste Mures, l-a apucat cu o mânã de gât si alta de turul pantalonilor, cu gândul de a-l arunca în apã. A fost salvat de câtiva oameni cari se nimeriserã în apropiere. Eugen Crisan era un bãrbat de 31 de ani, viguros si extrem de puternic.

Volcinschi a împãrtãsit ideea evadãrii lui Crisan. Acesta cunoscând planul clãdirii, pentrucã lucrase la construirea ei, i-a explicat lui Volcinschi toate cãile pe cari le-ar fi putut folosi ca evadarea sã reuseascã.

Din anumite nepotriviri în planuri, evadarea proiectatã pe ziua de 1 Mai a fost amânatã pânã la 5 Mai, care se nimerise sã cadã într’o Duminecã. Inscenând o iesire imperioasã la W. C. (la acea sectie aprobau asemenea cereri), acestia au iesit amândoi pe coridorul îngust si întunecat al sectiei. Crisan a rãmas la cismeaua cu apã iar Volcinschi a intrat în separeu. Crisan a raportat gardianului cã apa nu curgea dintr’un motiv oarecare. Gardianul s’a apropiat si si-a aplecat capul sã vadã pretinsa defectiune a conductei. In acea clipã, Crisan l-a lovit pe gardian cu o micã bucatã de fier pe care o desfãcuse dela capul patului din celulã. (Dupã aceastã datã, încheieturile paturilor au fost sudate). Gardianul, cãzând în lesin, Volcinschi si Crisan au iesit repede pe coridorul din fata celulelor sectiei. Unul dintre ei a descuiat, rând pe rând, celulele sectiei îndemnând si pe ceilalti oameni arestati sã evadeze. (Nimeni, însã, nu i-a urmat). Asezându-se în dosul usei sectiei, au tras semnalul de alarmã al sectiei. La tragerea semnalului de alarmã trebuia sã vinã numaidecât seful de turã al arestului. Seful de turã era seful comun al tuturor sectiilor, având gradul de plutonier sau ofiter. La câteva clipe seful de turã s’a prezentat la usa sectiei a treia, a descuiat si a fãcut un pas sã intre. In aceeasi clipã, cei doi l-au imobilizat, punându-l la pãmânt, si au iesit în goanã spre scãrile cari duceau la birourile de anchetã, cari se aflau la etajul întâiu al clãdirei. Intentia acestora era sã ajungã la biroul maiorului Manea Gruia, singurul cabinet care nu avea gratii la ferestre, prin cari ar fi urmat sã sarã pe un acoperis vecin. Din nenorocire acest birou era blocat cu o barã de fier si, sub inspiratia imediatã a lui Volcinschi, acestia au trecut la a doua alternativã imaginatã. Fãrã de a pierde nici o clipã, s’au repezit spre usa de sticlã despãrtitoare a Securitãtii Regionale de Militia Regionalã, care, era la capâtul coridorului. Pe aici au reusit sã iasã în hall-ul principal al clãdirii. Era ora cinci dupã masã, si în hall coborîserã sã fumeze tot corpul ofiteresc al Securitãtii, care fusese convocat la o sedintã de prelucrãri, cum se numeau aceste întruniri. Acest fapt nu fusese prevãzut de cei doi îndrãzneti arestati. Dar toate acestea, nu i-a derutat. S’au îndreptat în grabã spre iesirea principala, care era larg deschisã. In acelasi timp, în incinta Securitãtii si pe ziduri sunau toacele de alarmã si se auzeau tipetele unor gardieni vestind evadarea. Niciunul dintre ofiterii Securitãtii nu a îndrãznit sã sarã imediat si sã-i prindã pe cei ce cutezaserã sã evadeze ci, dimpotrivã, cei mai multi, s’au precipitat pe scãri în sus, iar cei rãmasi s’au retras prin colturi.

Pe scãrile dela intrarea principalã, sub cupolã, era postat un soldat din batalionul de Securitate cu o armã automatã dupã gât. Volcinschi a avut spontaneitatea actiunii salvatoare si a sãrit de pe scãri în grãdinita din fatã, care se întindea între clãdire si trotuar. Crisan a continuat calea în jos pe scãri, ca sã coboare în stradã. O rafalã de gloante a fost slobozitã peste amândoi, în seceris, dar Volcinschi, spre deosebire de Crisan, a reusit sã ajungã neatins în strada Traian, din fatã, atingând partea opusã a strãzii unde, împiedicându-se în pantofii neîncheiati cu sireturi (uitase sã-i fixeze cu sfoarã, sireturile fiindu-le luate la magazie), s’a prãvãlit cu fata, în iarba crudã care crestea între bordura strãzii si trotuar. Doi ofiteri cari, se vede, si-au revenit mai repede din spaimã, probabil, constatând cã nu era vorba de evadarea unui grup mai numeros, decât a acestora doi, l-au ajuns pe Volcinschi în clipa cãderii. Insfãcându-l fiecare dintre acestia de câte un brat, l-au silit sã se ridice si sã-i urmeze. Când au ajuns între peluzele împrejmuitoare ale pasajului de intrare în clãdire, Volcinschi a fãcut un act disperat de eliberare din mâinile securistilor, reusind sã-si elibereze o mânã din prinsoare, cu care a izbit imediat într’un glob de sticlã coloratã de pe sprijinul unui trandafir si a proiectat toate cioburile aceluia în fata unuia dintre ofiteri, cu scopul de a se salva. Ofiterul a cãzut fulgerat la pãmânt nãpãdit de sânge pe fatã, dar Volcinschi, totusi, nu a reusit sã scape. Alti ofiteri au intervenit si l-au luat pe sus, la Securitate.

Cruzimea supliciilor la care a fost supus Volcinschi dupã tentativa nereusitã a evadãrii, este de nedescris. Dupã ce a fost maltratat si mutilat în bãtãi, în aceeasi searã, pânã târziu în spre zori, s’au perindat în celula în care a fost asezat mai mult mort decât viu, toate gradele superioare ale Securitãtii, Militiei, organelor regionale de partid si administrative dela Regiunea Cluj, precum si însusi consilierul sovietic pe Regiunea Cluj, spre a-l vedea pe acela pe care îl cunosteau foarte bine de afarã, pe timpul când colaboraserã.

A doua zi Volcinschi a fost purtat de subtiori pe culoarele Securitãtii, cu lanturi la picioare, si abia putând sã-si caste gura, l-au silit sã anunte soarta celor cari ar îndrãzni sã evadeze:

-Asa pãtesc cei cari încearcã sã evadeze: în lanturi ca mine, iar altii morti.

Eugen Crisan a fost împuscat usor în picioare iar, apoi, într’o celulã obscurã a Securitãtii, în acea noapte, crima a fost sãvârsitã, printr’un glonte în ceafã. Desigur, aceasta nu a fost prima crimã în beciurile Securitãtii si nici ultima.

Nici pânã la data plecãrii mele în USA mama lui Eugen Crisan nu îsi mai aflase linistea. Inainte cu câteva zile de 13 Mai 1965 când am pãrãsit România, biata mamã a venit, a nu stiu câtea oarã la mine, sã-mi povesteascã visele ei obsedante cu Eugen. Cu toate cã primise un certificat de deces dela autoritãti, nefericita femeie nu putea concepe ca fiul ei sã fie mort. Eu n’am îndrâznit sã-i spun adevãrul complet, iar Raoul Volcinschi, care se eliberase si el în 1964, prin gratiere, i-a prezentat situatia destul de confuz, încât în inima mamei mai rãmãsese o scânteie de nãdejde. Nu este acesta unicul caz când mamele copiilor din închisori au ajuns în preajma nebuniei sau chiar si-au pierdut mintea complet…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s