Filosofie

Am terminat de citit lucrarea lui Iosif Cristescu – Bucuresti, 1938. Ce suferinta cumplita sa citesc despre epoca in care trebuia sa ma nasc…

 

1915, atunci trebuia sa ma nasc!

Incep prin a-l cita pe Socrate: „Atatea lucruri de care nu am voie si nici nu voi avea niciodata…”. Lecturarea unei carti inseamna decuplare de la „real”, am pus cuvantul real intre ghilimele gandindu-ma la pestera lui Platon – ce este acest real, da?, eh, si in momentul cand trebuie sa te reintegrezi, fizic si mental, in lumea secolului XXI, anul 2017, prabusirea interioara de tip cioranian este…cumplita, doare de zece ori mai rau ca o rana provocata de un obiect contondent: „Ce caut in aceasta lume a secolului XXI? De ce trebuie sa fiu aici si care este scopul?”. Lumea secolului XXI si eu, OM, paralelelism a priori: ei si eu, ei pe care nu vreau sa-i inteleg, pur si simplu nu am de ce!, si eu – cel pe care vor sa-l cunoasca, intr-un fel sau altul! Ce nevoie am de lumea secolului XXI, atat de tehnologizata, cyborgizata, mecanicizata, fabrica uriasa de prelucrat trupuri de plastic – ochi lipsiti de stralucirea raiului hristic, „genii” ce nu inteleg nimic si proclama intr-o lume inventata de ei numita „reala” – virtuala…ce trebuie sa facem si cat trebuie sa facem si mai ales de ce trebuie sa facem, noi zei ce apar peste noapte si se apeleaza unul pe altul cu inversate nume demonice – Belzebut (Ben Zen), iphonizati, gadgetati…unde sunt oamenii, eh? Nu gasesc oamenii, unde au plecat oamenii, demoniacul secol XXI a facut in asa fel sa dispara defintiv OMUL?

In aceasta lucrare a lui Iosif Cristescu – Bucuresti, 1938, aparuta in anul 2004, am regasit oamenii si epoca mea, lumea in care traiesc de copil: ma plimb prin Cismigiu, pe Lipscani, mananc inghetata la cornet, imi cumpar un paharel de mure, beau o bere rece la terasa, alerg dupa tramvai, citesc Universul, particip la cursurile lui Nae Ionescu, ma intalnesc la sedintele de cuib cu camarazii din Miscarea Legionara…lumea mea!! Martin Heidegger, in Eterna reintoarcere…, face trimitere catre o chestiune extrordinar de interesanta: spiritul ce se poate descatusa definitiv de temnita personalului „accidental” si accede pe scara luminoasa a desavarsirii de la primul punct de plecare (proto) „Sein”-ului – ca reprezentare fiind presocraticii si cu exactitate sfera lui Parmenide! Pot pleca din lumea aceasta, pentru a ma reintoarce acolo unde imi este locul: Bucuresti, 1930 – 1944! Da, stiu, ma veti acuza de meditatie transmigrationista, dar cine isi doreste sa umble prin Valea Plangerii si nu prin raiul Bucurestiului interbelic? Incerc sa imi transpun sufletul acolo unde ii este locul, pentru a lasa trupul prizonier acestui mizerabil secol XXI: odata ce am parasit carcera carnii, pot urca prima treapta a scarii filosofice descrise cu acuitate de Martin Heidegger si cuvantata atat de bine de Sfantul Ioan Scararul!

Bucuresti, 1938: colega mea de la filosofie!

 

Anunțuri

3 thoughts on “Am terminat de citit lucrarea lui Iosif Cristescu – Bucuresti, 1938. Ce suferinta cumplita sa citesc despre epoca in care trebuia sa ma nasc…”

  1. salut, cum gasesc cartea Rahova-Ferentari , de Adrian Majuru? Am cautat peste tot. Inclusiv la editura respectiva si nu am gasit pe nimeni cu care sa vorbesc, pe mail nu raspunde…
    Multumesc.

    Apreciază

  2. Știaţi despre Bucureşti?…
    (Istorie)
    1. Bucurestiul este a 6-a capitala ca marime din UE.

    2. Cea mai veche gara in Bucuresti este Filaret.
    3. Primul drum din Bucuresti a fost Drumul de Lemn, astazi Calea Victoriei. Calea Victoriei era pavata cu trunchiuri de copaci.
    4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate in Bucuresti in 1840, fiind printre primele orase din Europa care aveau astfel de mijloace de transport.
    5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hotilor de caciuli de blana. Stateau cocotati pe zid si le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoara si un carlig de pescuit. Apoi le vindeau in parcul Tineretului.
    6. Intrarea hotelului Novotel este fatada fostului Teatru National. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, mai exact in 26 august 1944, s-a urmarit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba insa a ratat tinta si a cazut pe Teatrul National.
    7. Denumirea veche a parcului Cismigiu era balta lui Dura Negutatorul, dar in 1779 Alexandru Ipsilanti pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu apa a orasului porunceste sa se construiasca o cismea spre iesirea Stirbei Voda de astazi.
    8. Numele strazii Lipscani provine de la orasul Leipzig din Germania, lucru ce aminteste de viata comerciala extrem de dinamica a Valahiei.
    9. Orasul Bucuresti este desemnat capitala a Tarii Romanesti in 1659 de catre domnitorul Gheorghe Ghica.
    10. Intre 1798 si 1831, populatia Bucurestiului se dubleaza. Recensamantul din 1798 numara putin peste 30 mii de locuitori, in timp ce 33 de ani mai tarziu se ajunge la 60.587 locuitori. Intre 1948 si 1992 populatia Bucurestiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensamant, numarul de locuitori ai orasului a fost 1.929.000.
    11. Peste 20 de biserici si asezaminte monahale au fost distruse, partial sau total, in perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangasi (1564), Biserica Alba- Postavari (1568), Manastirea Mihai Voda (1591) si altele.
    12. Bucurestiul este infratit cu 9 orase din intreaga lume. Cele mai importante sunt Beijing , Atlanta , Budapesta sau Hanovra.
    13. Palatul Telefoanelor din Bucuresti a fost construit intre 1929-1934 in stilul zgarie-norilor americani si a fost pana in anii ‘70 cea mai inalta cladire din Bucuresti.
    14. Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare romanesti – mititeii – au fost inventati la sfarsitul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit “La o idee”, care se afla pe strada Covaci. Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul si umoristul N.T. Orasanu, care a compus lista de bucate intr-un mod original, painea numind-o “o abodan?a”, gheata – “crema de Siberia”, scobitoarea – “o baioneta”, tuica – “o idee”. Carnatii mici au fost numiti “mititei”, atunci cand, fiindca se terminasera matele pentru carnati, Ionescu a folosit doar carnea amestecata cu bicarbonat de sodiu, facand carnati mai mici si fara invelis. Acestia au fost un succes.

    Balta Alba – Aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba.

    Baneasa – Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica.
    Berceni – Francisc Rákóczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rákóczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Miklós Bercsényi. Nu stiu daca au stat doar ca sa-si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza.

    Colentina – Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la „colea-n-tina” – cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intr-o batalie. O vreme s-a numit si „Olintina”.

    Cotroceni – Numele ii vine de la „a cotroci”, „cei care „cotrocesc”. Un vechi regionalism care inseamna „a cotrobai”, „a scotoci”, „a scormoni”.

    Crangasi – Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei – un crang. Aici traiau, normal, crangasii.

    Damaroaia – aceasta mosie parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris.

    Dealul Spirii – Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si „Spirea”), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche).

    Dristor – vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor. Asezarea mesterilor piuari care se numeau «darstari», «darsta» fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau «darste» si pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul Bucurestilor.

    Drumul Taberei – Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri.

    Ferentari – paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) „Ferentarius” – Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat campul de exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul.

    Floreasca – dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii.

    Ghencea – Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei.

    Giulesti – O proprietate boiereasca: a Julestilor.

    Lipscani – din slava – Lipsk, Lipsko („locul cu tei”). Acest „loc cu tei” este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani.

    Militari – In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici „Pirotehnia Armatei”.

    Pantelimon – isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca „pan” inseamna „tot” si „éléïmon” inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul.

    Rahova – Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.

    Salajan – Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan.

    Titan – isi ia numele de la fabrica de ciment „Titan” construita la inceputul secolului XX.

    Vitan – De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: „În ocolul orasului, spre nord, este câmpia Vitanului, unde vitele orasenilor îsi aveau pasciunea”.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s