Dezvaluiri

Conditionarea psihilogica, razboiul nevazut al serviciilor secrete globale. Va rog sa cititi cu atentie acest articol!

 

Inceputurile, modelele umanitatii, bazele psihologiei

Cuvantul „PSYCHE” este termenul grecesc pentru „suflet”.

Psihologia studiaza modul de gandire al oamenilor si comportamentui lor. Ca stiinta, nu se limiteaza doar la ceea ce se vede cu ochiul liber, ci cerceteaza legitatea proceselor psihice si insusirile psihice ale omului, cautand raspuns la intrebarile: de ce uitam unele informatii, iar pe altele le tinem minte toata viata; cum se formeaza prejudecatile; de ce unii oameni ni se par atragatori; de ce ne bucuram in anumite situatii, dar suntem tristi in altele?

O mare parte a acestor cunostinte isi gaseste aplicatii concrete in viata noastra curenta, in cele mai variate domenii: de la educatia copiilor pana la pregatirea profesionala in marketing si publicitate.

Studiul psihologiei dateaza din antichitate, Despre suflet” de Aristotel fiind prima lucrare de acest gen. Totusi, ca stiinta moderna, psihologia a aparut abia in sec. XIX, pe baza stiintelor biologice si sociale, utilizandu-se metode pozitive de cercetare. De-a lungul dezvoltarii sale, psihologia s-a divizat in mai multe ramuri (psihologia generala, psihologia copilului, psihologia pedagogica (psihologia muncii, psihologia fiziologica etc.), cu aparitia a diverse teorii care explicau dezvoltarea si comportamentul uman.

Psihologia, ca disciplina stiintifica moderna, are o vechime de circa un secol.

INCEPUTURILE PSIHOLOGIEI

Inca din istoria timpurie, filozofii au inceput sa studieze gandirea. Insa psihologia a devenit stiinta independenta doar dupa ce cercetatorii au efectuat experimente.

Este evident ca oamenii au meditat asupra problemelor psihologice inca din cele mai vechi timpuri. Platon, de exemplu, considera ca trupul si sufletul constituie doua sisteme separate. Pe de alta parte, Aristotel sugera ca trupul si sufletul sunt legate intre ele, formand impreuna o entitate. Pana la lluminism, problemele psihologice au constituit obiectul speculatiilor filozofice abstracte. Dar in acea perioada a crescut interesul fata de intelegerea personalitatii umane si a altor aspecte de viata. Oamenii incercau, de exemplu, sa „citeasca” trasaturile de caracter ale indivizilor pe baza trasaturilor fizice specifice, conform profilurilor faciale. Totodata, oamenii au inceput sa acorde o importanta sporita educatiei copiilor, moment ce a conditionat aparitia psihologiei dezvoltarii.

Era studiat cu mare atentie si comportamentul oamenilor in grupuri si comunitati, fapt ce a dus apoi la dezvoltarea psihologiei sociale, care este in prezent strans legata de disciplina sociologiei. Tot in aceasta perioada, tulburarile psihologice au inceput sa fie privite tot mai mult ca procese patologice obisnuite, devenind obiecte de studiu stiintific.

Inovatiile experimentale

Transformarea psihologiei intr-o stiinta moderna a ajuns la un moment de cotitura odata cu efectuarea experimentelor de laborator. In loc sa se bazeze pe raportarile subiective ale gandurilor, sentimentelor si experientelor indivizilor sau pe simpla observare a comportamentului lor, cercetatorii sec. XIX au efectuat experimente, cu scopul de a obtine date cu valabilitate universala, in consecinta, psihologia a devenit treptat o ramura a stiintelor naturii.

Aparitia psihologiei ca stiinta moderna dateaza din 1879, cand cercetatorul german Wilhelm M. Wundt a fondat primul laborator, el fiind considerat întemeietorul psihologiei experimentale.

G. Stanley Hall – pionier al psihologiei

CATRE SFARSITUL SEC. XIX, psihologia a evoluat, devenind o stiinta recunoscuta, in numeroase tari fiind deschise laboratoare psihologice. In Statele Unite ale Americii, G. Stanley Hall este considerat un pionier in domeniul psihologiei. In 1881, el a devenit primul profesor de psihologie si pedagogie la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore. Aici, el a creat primul laborator de psihologie experimentala din S.U.A. in 1892a fondat Asociatia Americana de Psihologie, care pana in prezent este cea mai mare organizatie a psihologilor, precum si prima publicatie stiintifica in domeniu, American Journal of Psychology. In cadrul propriilor cercetari, a studiat mai multe subiecte, concentrandu-se in special asupra dezvoltarii copiilor si adolescentilor.

Hall a studiat o vreme cu Wilhelm M. Wundt la Leipzig, desfasurand impreuna o munca de cercetare. El era interesat si de teoriile moderne ale psihanalizei si a invitat ganditori faimosi, precum Sigmund Freud si Carl G. Jung, sa tina prelegeri la o conferinta organizata de Universitatea Clark din Massachusetts.

MODELELE UMANITATII

Psihologii studiazâ comportamentul uman din diverse puncte de vedere. De-a lungul timpului s-au impus cinci viziuni distincte asupra naturii umanitatii.

Psihologia contine explicatii diferite pentru aceeasi problema sau fenomen.

De ce se intampla asa? De-a lungul istoriei acestui domeniu, s-au folosit diverse metode pentru a studia experientele si comportamentul uman. Unii cercetatori au pus accentul exclusiv pe comportamentul observabil, in timp ce altii au inclus in analizele lor si studii ale proceselor rationale ale subiectilor.

Unii psihologi au incercat sa gaseasca explicatii prin observarea oamenilor in mediile lor. Altii s-au concentrat asupra descompunerii proceselor psihologice in cele mai mici elemente ale lor, pana la semnalele nervoase individuale.

Kenneth Craik – modelul electronic al creierului

O alta scoala de psihologie este reprezentata de cognitivism, a carui principala preocupare este felul in care creierul uman percepe, retine si proceseaza informatia din mediul inconjurator. Unul dintre fondatorii sai, Kenneth Craik (1914-1945) compara creierul cu un aparat electronic care isi construieste un model al lumii exterioare.

Creierul inmagazineaza cantitatea maxim posibila de experiente si informatii. Cand oamenii sunt confruntati cu o situatie noua, ei folosesc aceste aspecte din reteaua lor cognitiva pentru a explora in minte diversele posibilitati de a actiona. Astfel, experientele din trecut ii ajuta sa reactioneze corect in prezent. In spatele fiecareia dintre aceste metode se afla un alt „model al umanitatii”, care descrie cum actioneaza oamenii si de ce fac ceea ce fac, care este rolul proceselor mentale si biologice si de ce indivizii difera intre ei. In total, exista cinci mari scoli de gandire.

Un simplu fascicul de nervi

Psihologia biologica presupune ca toate gandurile si actiunile oamenilor pot fi explicate prin procese naturale, organice. Conform acestui model, invatarea este, de exemplu, o simpla schimbare in cadrul retelei de neuroni a creierului. Cand analizeaza un fenomen psihologic complex, adeptii acestui model nu il privesc ca pe un intreg, ci ca pe o multitudine de fenomene biologice individuale ce se petrec in organismul persoanei.

Stimuli externi versus ganduri

Scoala behaviorismului se concentreaza exclusiv pe ceea ce poate fi observat la nivel fizic. In aceasta viziune, stimulii externi sunt principalii responsabili pentru comportamentul oamenilor. In special, oamenii invata sa faca lucruri pentru care sunt recompensati.

Opusul behaviorismului este cognitivismul. Conform punctului de vedere cognitivist, prelucrarea informatiei de catre creier are loc intre stimul si raspuns. Experientele inmagazinate influenteaza comportamentul uman . Adeptii scolii cognitiviste acorda o mare importanta proceselor de gandire, sustinand ca oamenii prelucreaza activ datele si le transforma in informatii noi. De aceea, oamenii nu sunt doar receptori pasivi ai stimulilor, ci ?si agenti care pot sa planuiasca activ si sa ia decizii pe baza experientelor trecute. Oamenii pot sa foloseasca cu succes lucrurile odata invatate, pentru a le aplica unor situatii problematice complet noi.

Condus de subconstient

Sustinatorii psihanalizei isi fundamenteaza ideile pe opera lui Sigmund Freud.

Pentru ei, oamenii sunt fiinte conflictuale, pline de dorinte subconstiente, pe care nu le pot indeplini din cauza restrictiilor sociale. Conform acestei teorii, comportamentul uman reflecta lupta continua dintre nevoile personale ale individului si asteptarile impuse acestuia de catre societate. Numeroase actiuni ale oamenilor iau nastere din dorinta de a reduce aceasta tensiune interioara. Modelul umanistic ii considera pe oameni fiinte predominant active, prinse in goana nesfarsita dupa autorealizare.

Viziunea ia in considerare si istoriile personale de viata ale indivizilor. Aceste puncte de vedere diferite se contrazic adesea. Totusi, este posibil sa se aplice mai multe modele si unui caz anume.

De exemplu, un psiholog poate explica originile fricii la un copil folosind umanismul, interpretand, in acelasi timp, incercarile copilului de a deprinde mersul.

Cutia lui Skinner

BEHAVIORISTUL B. F. SKINNER a devenit faimos gratie experientelor sale cu soricei plasati în cutii, care ulterior au intrat in stiinta cu numele lui.

Cutia continea o parghie care era conectata la o sursa de lumina.

Un soricel pus in cutie va adulmeca, fireste, si va atinge maneta. Daca atingea maneta in aceeasi clipa cand se aprindea lumina, i se arunca mancare in cutie. Acest fapt facea sa creasca probabilitatea ca animalul sa atinga mai des parghia. Treptat, sobolanul invata sa apese parghia ca sa primeasca mancare – fara nicio interventie din partea cercetatorului. Experimentele demonstreaza ca anumite comportamente specifice pot fi invatate prin recompensa. Cand animalul apasa parghia concomitent cu aprinderea luminii, dozatorul de mancare se deschide si din el cade un cocolos de mancare. Cutia este uneori echipata cu un grilaj de sarma conectat la o sursa de curent electric.  Apasarea parghiei inchide circuitul electric. In acest caz soricelul, nu primeste mancare, ci un soc electric. Dupa o anumita perioada de timp, daca soricelul este recompensat constant cu un cocolos de paine, el va invata sa apese parghia atunci cand se aprinde lumina.

SECOLUL XXI

IN FORMA SA PURA, modelul behaviorist este o pozitie extremista care nu mai e sustinuta de psihologii moderni. Actualii behavioristi nu resping procesele rationale ca subiect al studiilor si experimentelor.

TEORIILE UMANISTE se concentreaza asupra potentialului uman: abilitatea unei persoane de a se autorealiza si a-si exploata la maximum posibilitatile individuale.

Potrivit psihologului George K. Simon, manipularea psihologica include:

  • ascunderea intentiilor si comportamentelor agresive
  • intelegerea vulnerabilitatilor psihologice ale victimei pentru determinarea tacticilor eficiente
  • necesitatea unui profil psihologic axat pe victimizare

 

Cum isi influenteaza si controleaza manipulatorii victimele:

  • intarirea pozitiva: laude, simpatia superficiala, scuzele excesive, banii, aprobarea, darurile, atentia, expresiile faciale ca rasul fortat, zambetul, recunoasterea publica
  • intarirea negativa
  • intarirea partiala sau intermitenta: crearea unui climat al fricii si indoielii (exemplu: in cazul pariurilor)
  • pedepsirea: tipatul, tratamentul silentios, intimidarea, amenintarea, injuratul, santajul emotional, aruncarea vinei, plansul, imbufnarea, jucatul rolului victimei
  • invatarea prin lectii traumatizante: abuz verbal, manie exploziva

 

Tehnici manipulative:

  • minciuna: unii psihopati sunt experti in asta, minciuna devine reala cand este prea tarziu
  • minciuna prin omisiune: o forma subtila precum propaganda
  • negarea: manipulatorul refuza sa admita ca a facut ceva gresit
  • rationalizarea: o scuza pentru comportamentul deviant
  • minimalizarea: un tip de negarea cuplat cu rationalizare. Manipulatorul crede ca acest tip de comportament nu este gresit sau iresponsabil pentru ca totul este facut in gluma
  • atentia selectiva
  • diversiunea: atunci cand nu da un raspuns direct la o intrebare clara
  • evaziunea
  • intimidarea: prin amenintari
  • capcana vinei: o tactica speciala de intimidare in care manipulatorul il face pe celalalt sa creada ca a gresit: indoiala, anxietatea si pozitia submisiva
  • rusinea: manipulatorul foloseste sarcasmul pentru a creste indoiala si frica in interlocutor
  • acuzarea victimei de abuz prin demonizarea actiunilor ei
  • jucatul rolului de victima pentru a castiga mila, simpatia si compasiunea
  • jucatul rolului de servitor obedient care doar isi face treaba
  • seductia: sarmul, ruga, complimentele si oferirea increderii si loialitatii
  • proiectarea vinei asupra celorlati, de obicei cautand un tap ispasitor
  • simularea inocentei si confuziei
  • jucatul maniei explozive, furiei pentru a soca victimele
  • efectul de turma: manipulatorul pretinde ca si altii au urmat exemplul

VULNERABILITATI EXPLOATATE DE MANIPULATORI:

  • “boala” de a te face placut
  • dependenta de acceptarea si aprobarea celorlalti
  • Emotofobia (frica de emotii negative, frica in exprimarea maniei, frustrarii etc)
  • lipsa abilitatii de a spune “nu”
  • un simt indecis al identitatii si granitelor personale
  • independenta foarte scazuta, incredere putina
  • naivitate sau contrariul, rationalizarea excesiva a situatiei

 

In aceste categorii de oameni foarte usor influentabili pot intra:

  1. dependentii
  2. imaturii
  3. naivii
  4. impresionabilii
  5. cei care au incredere prea multa si o acorda prea repede
  6. singuraticii
  7. narcisistii
  8. altruistii
  9. materialistii
  10. lacomii
  11. masochistii
  12. batranii

 

SPALAREA PE CREIER

Spalarea pe creier sau controlul mintii, controlul gandurilor sau reeducarea, este conceptul conform caruia creierul uman poate fi modificat sau controlat prin anumite tehnici psihologice.

Aceasta “spalare” se crede ca poate reduce sau rapi abilitatea subiectului de a gandi independent sau critic, poate introduce ganduri noi sau chiar atitudini, valori si credinte.

 Conceptul original este dezvoltat in anii 1950 pentru a explica cum guvernul chinez reuseste sa ii faca pe oameni sa coopereze. S-a luat in vizor si reactia poporului german in fata nazistilor sau pe cea a traficantilor de carne vie.

Conceptul de “control al mintii” a fost mai tarziu folosit pentru a explica convertirea la anumite miscari religioase si alte grupuri. Unii au ajuns sa dezvolte miscari anti-cult.

ORIGINILE SPALARII PE CREIER SI METODE DE SPALAT CREIERUL FOLOSITE DE CHINEZI

Originea acestui concept pleaca de la guvernul lui Mao in China. Acesta tintea sa transforme revolutionarii sau alte elemente subversive in cetateni model. Termenul folosit avea legatura cu taoismul – adica “curatarea”, “spalarea inimii sau mintii” inainte de a intra intr-un altar.

In razboiul koreean, (1950-1953), s-au creat noi premise pentru aceste operatiuni. Desi studiile au aratat ca este posibil, prizonierii de razboi se intorceau la normal cand reveneau in tara.

In 1956, armata americana a numit spalarea pe creier “o prejudecata populara”.

CONTROLUL MINTII IN CULTURA POPULARA

In cartea “1984” a lui George Orwell, subiectul principal este intemnitat, torturat si izolat pentru a se supune ordinii totalitariste a regimului. Pana si J.R.R Tolkien cu Stapanul Inelelor foloseste in lumea sa imaginara acest concept.

In anii ’50 multe filme americane includeau astfel de cazuri cu prizonieri de razboi:  The RackThe Bamboo PrisonToward the Unknown, si The FearmakersForbidden Area.

In 1962 apare Candidatul Manciurian, bazat pe nuvela lui Richard Condon, a pus spalarea pe creier in topuri.

Mai tarziu, Joost Meerloo, un psihiatru olandez, inventeaza conceptul de “ucidere a mintii” – anumite tehnici folosite de nazisti.

Tema controlului mintii ramane foarte importanta in science fiction.

RAZBOIUL PSIHOLOGIC: VIITORUL

Razboiul psihologic face referire la operatiuni ce au in centru psihologia. Acestea numara:

  • MISO
  • operatiuni PSY
  • razboi politic
  • “inimi si minti”
  • propaganda

Aceste tehnici targeteaza valorile unui sistem, credintele, emotiile, motivele, ratiunile sau comportamentul anumitor indivizi, grupuri sau natiuni si guverne.

In prezent, aceste tipuri de tehnici au devenit uzuale, folosite ca o forma de agresiune indirecta intre natiuni sau grupuri. Acest tip de propaganda este folosit impotriva regimurilor totalitare. Deasemenea, este foarte greu sa te protejezi in fata acestor atacuri si sunt foarte greu de prevazut si dovedit.

ISTORIA RAZBOIULUI PSIHOLOGIC IN LUME

Inca din timpuri preistorice, despotii si sefii de clanuri au inteles ce importanta este inducerea terorii in inamici. Intimidarea si cruzimea erau arme necesare.

In Batalia de la Pelusium, anul 525, intre Imperiul Persan si Egiptul antic, persanii au folosit pisici si alte animale impotriva egiptenilor ce evitau sa le faca rau datorita credintelor religioase.

Alexandru cel Mare era recunoscut pentru cucerirea prin cultura si asimilare.

 

Genghis Khan, liderul imperiului mongol din secolul al XIII-lea, distrugea sate intregi pentru a nu mai fi nevoit sa lupte. Vestea se ducea mai departe. La urmatorul sat cine nu se supunea era facut una cu pamantul. Masacrele intampinau orice rascoala.

Hanul folosea si alte tehnici: isi facea armata sa para mai mare legand cozi de caii care alergau ridicand nori de praf sau aprinzand focuri multe in timpul noptii. Tot el catapulta capetele taiate ale prizonierilor pentru a semana teroare si a imprastia boli.

Aceste inselatorii par a fi banale astazi, dar ele au cucerit cetati, orase si chiar imperii.

 

Startul adevaratului razboi psihologic apare in primul razboi mondial. Cum s-a facut asta? Prin mass-media: ziare, pliante, brosuri, postere si reclame.

Numai englezii au publicat peste 1160 de pamflete cu autori celebri:  Arthur Conan Doyle, Ford Madox Ford, G. K. Chesterton, Thomas Hardy, Rudyard Kipling si  H. G. Wells. Avioanele lor au aruncat peste 26 milioane de pamflete in toata Europa.

Hitler a mers atat de departe incat a numit chiar un ministru al Propagandei, Joseph Goebbels. Englezii si americanii au mai folosit radiouri-pirat, momeli si aparatura care sugera inamicului forte acolo unde nu era nimic.

In timpul razboiului din Vietnam, americanii au devenit si mai inventivi. Au asasinat peste 19.000 suporteri ai frontului liberarii sau Viet Cong. Operatiunea se numea “Programul Phoenix”. Mortilor li se puneau carti de joc in gura.

Metode folosite in razboiul psihologic:

  • demoralizarea: pamflete care incurajeaza dezertarea, socarea sau proiectarea sunetelor repetitive si deranjante pentru perioade lungi
  • propaganda prin statii radio
  • redenumirea oraselor sau locurilor cucerite
  • folosirea portavocilor pentru comunicarea cu soldatii inamici
  • terorismul
  • amenintarea cu arme chimice

 

 Propanda este impartita de CIA in 3 moduri:

  • propaganda alba: omisiune sau emfaza, cand sursa informatiei este cunoscuta
  • propaganda gri: prejudecati rasiale/etnice/religioase cu informatii gresite, fara sursa
  • propaganda neagra: falsificarea, inselarea
Daca se spune ca in razboi totul este permis, oare care este limita in razboiul psihologic? Fie ca este vorba de conditionare psihologica, manipulare sau alte tehnici, trebuie sa fim realisti si sa recunoastem ca aceste tipuri de metode ocupa tot mai mult loc in viata noastre. Cat de mult le lasam sa ne influenteze este doar decizia noastra! https://mythologica.ro/

4 gânduri despre „Conditionarea psihilogica, razboiul nevazut al serviciilor secrete globale. Va rog sa cititi cu atentie acest articol!”

    1. Adică teroriști creați, controlați, antrenați, finanțați și câteodată lichidați de stat…pentru controlul populației și justificarea bugetelor…

      Apreciază

  1. Salut, Străjerulue !

    Interesant, real și periculos articol. Mai de grabă cred că ar trebuii studiat.
    Dacă -l tratăm cu indiferență, înseamnă că nu mai este mult și cei ce au pregătit planul de distrugere al neamului românesc, în cel mai scurt timp își vor atinge scopul.

    Gândiți lucid, comunicați sincer, înțelegeți -vă să căpătăm încredere în noi și așa vom devenii un popor perfect sănătos psihic, fizic și spiritual.

    Să auzim numai de bine !

    Toni

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s