Ori cine cunoaşte îndeajuns clasa conducătoare din Ungaria — şi noi cari am trăit sub jugul ei o cunoaştem — va admira cât de perfect a fost sesizată problema şi va subscrie întocmai că aşa sunt gândurile lor.
Dar nu numai clasa conducătoare din Ungaria năzueşte cu toate mijloacele să-şi recâştige dreptul de a exploata ţărănimea de pe tot cuprinsul fostei monarhii, ci şi clasa conducătoare ungurească delà noi are acelaş ideal, pentru Ardeal.
Cum în calea acestor năzuinţe stă Statul şi intelectualul Roman, care ese din sânul ţărănimei, pe aceştia îi urăsc mai cu înverşunare.
În această ordine de idei, am privilegiul de a putea aduce deplină dovadă a însăşi confesiunei unui intelectual — ungur, nu numai a urmării gândurilor sale probabile.
Pot servi fotografia, chiar radiograma sufletului păturei conducătoare maghiare delà noi. Nu este ceva nou — am spus-o şi în Camera deputaţilor în discuţia la Mesaj din Oct. 1928 — dar cred că nu este lipsită de actualitate.
Am un prieten ungur, de pe băncile şcoalei, care este acum profesor la un liceu confesional şi căruia pe vremuri îi vorbeam şi eu deschis şi sincer, fără nici un pericol de trădare; eram colegi de şcoală, camarazi în armată. Acesta mi s’a destăinuit, cu prilejul unei conversaţii, asupra unei lucrări, asupra chestiunii minoritare. El şi-a uşurat sufletul spunându-mi următoarele, pe cari eu le-am notat încă de atunci şi pe cari le-am dat deja unora din conducătorii ţării să le citească.
Îmi spunea:
Țara, naţiunea, instituţiile şi tot ce este valah, e înaintea noastră superlativul odiosului ce trebue urât din toate puterile şi combătut prin toate mijloacele.
Orice comunicare sau împăcare cu spiritul acesta şi cu situaţia de egal cu voi este sacrilegiu.
În trecutul nostru de dominaţie, ne-a devenit o a doua natură dispreţul Valahului.
Cultură, civilizaţie, pentru noi nu poate fi decât la Budapesta. Bucureştii sunt personificarea bizantismului şi balcanismului celui mai întunecat, unde mergem numai ca să corupem şi să facem afaceri în stil balcanic.
Legile ţării le privim din punct de vedere al eludării lor, sau ca să tragem eventualul profit pe care ni-l asigură.
Nu există între ungur şi ungur deosebire, toţi vă urâm, toţi tindem, cu toate mijloacele, la păstrarea supremaţiei noastre, ca ceasul reînvierii Ungariei să ne afle înmulţiţi şi întăriţi.
De aceea, strigăm în contra asupririlor de fapt şi închipuite şi de aceea ne plângem fără alegere la Liga Naţiunilor, la Papa şi la bisericile protestante.
Trăim cu amintirea dominaţiunii din trecut, pentru dominaţia care are să ne revină.
Noi folosim toate mijloacele; nu avem ce pierde, ci numai câştiga putem.
Fraţii noştri din Ungaria şi amicii noştri din străinătate subminează Statul Român.
Aceia din afară, iar noi dinăuntru.
Pe ei îi apără situaţia de străini şi pe noi ne apără ei, Liga Naţiunilor şi mai ales legile româneşti şi prostia voastră.
Cu cât vom avea mai multe drepturi, cu atât vom fi mai periculoşi pentru Statul Român, căci nouă, drepturi şi libertăţi delà Români nu ne trebue decât ca să le îndreptăm în contra lor.
Ungaria ciuntită ne aşteaptă şi lucrează pentru noi, eroic, cu toate mijloacele ca şi noi.
Falsificări de bani acolo, propagandă subversivă aici pentru secondarea celei din străinătate, toate se fac pentru acelaş unic ideal: idealul reîntregirii coroanei Sf. Ştefan, care trebue să vie.
Pentru acest scop facem totul. Când credem potrivit, vă dăm şi banchete, vă facem curte în cuvinte dulci.
Ca indivizi poate apreciem pe unii din voi, dar iubi nici pe aceştia nu-i putem.
Însă colectivitatea voastră o urâm din toată tăria sufletului.
A slăbi tot ce este românesc, a-i strica cu tot preţul, a alimenta nemulţumirile, discordia înlăuntru, ponegririle în afară, iată datoria noastră pe teritorul românesc.
Patria pentru noi este maghiară, cea veche.
Numai cetăţenia forţată, temporară este cea română. De aceea stăm în cetăţenia impusă nouă, până ne vom putea reuni cu Patria.
Ce serveşte consolidarea României, nouă ne strică; ce este sfânt pentru voi, nouă ne este obiect de batjocură.
De aceea este boicotat şi afurisit de noi acel care este patriot loial în sens românesc.
Pentru ajungerea scopului nostru suprem, nu există cuvânt de onoare, caracter, consecvenţă, ci posibilitate.
Căci existenţa şi fericirea maghiarilor nu se poate încadra între actualele hotare ale României.
Cui dintre noi îi trebue drepturi pentru ungurii din România?
Le cerem provizor, să putem zdrobi cu ele Statul.
Şi aici se termină această profesiune de credinţă. Prietenul acesta al meu, de pe băncile şcoalei şi bun camarad de răsboi, a fost sincer şi a exprimat sentimentele tuturor politicienilor unguri, cu foarte rari excepţii de oameni luminaţi, cari înţeleg că istoria nu se poate opri în cursul ei inexorabil. ( … ) De aici trebue să tragem o concluzie şi cu toată modestia, însă cu hotărâre mare, am ruga pe conducătorii ţării noastre de azi, ca şi de mâine, să se gândească asupra acestei probleme, căci orice încercare de a câştiga sufleteşte pe unguri, pe săcui, prin politicianii cari s’au urcat azi în spatele lor, este condamnată dinainte la cel mai catastrofal eşec.
Orice încercare de acest fel prin concesiuni, este ca şi când ai încerca să stingi focul prin aceea că torni pe el ulei sau benzină! Mentalitatea aceasta, care pătrunde pătura conducătoare maghiară, mentalitatea aceasta explică tot: explică atitudinea presei lor, explică agitaţia de reacredinţă în străinătate, explică tot!
Dumnezeul ungurilor – I.O Suceveanu [România Eroică 1937]
Nu ştiu cum şi-l vor fi închipuind creştinii de circumstanţă de prin pusta Ungariei pe dumnezeul lor, dar observăm cu uimire cum îl fac complice la pretenţii absurde de oameni scurţi la vedere şi mici la suflet.
Judecand după rugile ce i se fac, dumnezeul acesta al ungurilor, trebue să fie în chip de grof, cu pană la pălărie, putând cu o privire aspră să răstoarne toate graniţele Europei în cinstea Ungariei, sau vr’un idol la care s’au închinat barbarii asiatici, pustiitori de civilizaţie şi creştinism şi pe care îl mai poartă în subconştient ca pe nu zeu ocrotitor de furtişag şi încălcare de pământ străin.
Citeşti şi te cruceşti de câtă îngâmfare şi lipsă de simţ al realităţilor sunt capabili foştii asupritori ai valahilor de peste munţi.
Patroni de spanzurători pentru cei ce au îndrăznit să le înfrunte privirea, inventatori de tortură meşteşugită pentru cei ce au continuat să creadă în pământul pe care l-au moştenit delà străbuni, stăpânii fără milă şi fără ertare de ieri s’au pomenit de-odată că au şi ei un Dumnezeu căruia îi cer mărirea latifundiilor și iobagi români pentru tras la jug.
De unde până ieri unica preocupare serioasă le era, prosperitatea moşiilor udate cu sudoare de Valah pentru asigurarea huzurului şi chefurilor sălbatece, barbarii aceştia cari au întemniţat mândria unui neam întreg atâtea veacuri, cari au sădit descompunerea în sânul naţiei băştinaşe care i-a tolerat, cari au pângărit lucrurile sfinte, criminalii cari au dat morţii prin ştreang şi roată, prin făţărnicie şi mişelie pe toţi românii cari nu mai vroiau să le robească, aceşti tirani şi obezi mintali mai găsesc încă rezerve de îngâmfare, mai cred încă într’o revenire a vremilor de feudalism, mai au curajul să invoace puterile unui Dumnezeu în care par a crede şi care urmează să-i înscăuneze pe pământul unei Transilvanii Româneşti.
În ce figură de conte atotputernic şi-l vor imagina ungurii pe dumnezeul lor, de mai îndrăznesc să ridice priviri spre el după atâta vărsare de lacrimi şi de sânge nevinovat?
Popoare ce au stăpânit vremelnic pământ străin au mai fost, dar sălbătăcie ca la asupritorii Românilor transilvăneni nimeni n’a văzut. Au fost şi ţinuturi subjugate vremelnic de păgâni, dar nu i-au întrecut vr’o dată în cruzime pe ungurii „creştini”.
La adăpostul jandarmilor, tiranii nu s’au mulţumit cu sudoarea iobagilor ce şi-au închinat puterile pentru îndestulare străină, ci le-au cerut şi viaţa pentru ca plăcerea bestială să le fie completă.
În vremea aceea barbarii din pustă şi cei răzleţiţi pe moşie furată delà Valahi nu pomeneau de vr’un Dumnezeu, nu ştiau de altă putere afară de a lor.
Grofii, baronii şi conţii (conţii aceştia cari astăzi bocesc cu lacrimi de crocodil la toate pragurile Europei o stăpanire înmormantată pentru vecii vecilor) l’au descoperit pe dumnezeul ungurilor abia când baioneta Românilor i-a îngrădit în sărăcia lor unde, până la obştescul sfârşit (care trebue să vie cât de curând) să-şi poată număra fărădelegile şi crimele în cari au crezut şi din cari şi-au făcut o glorie.
Ungurii, spre nenorocul lor l-au găsit prea tarziu pe Dumnezeu. Dumnezeul pe care-l chiamă astăzi în faţa lumii întregi pentru a-i cere ocrotirea, este un Dumnezeu care le-a văzut fărădelegile şi cruzimile atâtea veacuri în şir şi care i-a pedepsit să tocească potcoave de nouăzeci şi nouă de ocale până îi va pierde de pe faţa pământului.
_______________________________________
În zilele noastre …
Cu neobrăzare turanică, avocata Morvai Krisztina [apropiata de mediile Fidesz], se răţoieşte de zor:
“Humiliation, pain, lack of rights … these words characterize the circumstances of Transylvanian Hungarian people in almost every area of life.” [umilință, durere, lipsa drepturilor, aceste cuvinte caracterizează circumstanțele maghiarilor transilvăneni în aproape toate domeniile vieții]
În cadrul unei scenete umoristice [din 2016, însă astazi e promovată de propaganda maghiara pe diverse forumuri şi “social media”] regizată pentru publicului nord american şi vest european, avocata minune plimba o bătrâna prin Tribunalul Covasna pentru a “demonstra” faptul ca neamul ei cu ifose de grofi, nu are drepturi în România.
Demersul lui Morvai Krisztina e expresia penibilului absolut. O minciună sfruntată!
În realitate, ungurii au drepturi ca niciunde în Europa. Parlamentul României e plin de ei! Ungurii sunt extrem de bine reprezentați la nivel local şi central. Drept exemplu amintim:
CNCD [Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării] condus de antiromânul Csaba Asztalos.
În Comisia pentru transporturi şi infrastructură freacă menta deputatul Zacharie Benedek.
În Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, normal ca deputatul István Erdei Dolóczki taie frunze la câini.
În Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, îşi îndeasa buzunarele cu bani, deputaţii Erika Benkő şi József-György Kulcsár-Terza.
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională e capuşată de deputatul Norbert Apjok.
În Biroul Permanent al Senatului României s-a cuibărit Barna Tánczos.
http://www.cdep.ro/ https://www.senat.ro/
Am enumerat șase exemple, evident că lista e mult mai mare. Pentru edificare deplină, curioşii pot consulta paginile web ale Senatului și Camerei Deputaţilor. Se pot edifica și în ceea ce privește reprezentarea la nivel local:
„2016-2020 : Alegeri locale Iunie 2012: UDMR obține 195 de mandate de primar (3,69%), 2.284 de consilier local (4,66%) și 95 de consilier județean (4,98%).
2016-2020 : Alegeri parlamentare Decembrie 2016 : UDMR câștigă 21 mandate de deputat (6,18% din voturile pentru Camera Deputaților) și 9 de senator (6,24% din voturile pentru Senat).”
https://romania-alege.ro/cv-partide/uniunea-democrata-maghiara-din-romania-2/
Ce să mai vorbim de faptul că renumitul dansator, Ludovik Orban, a ajuns … premier al României!
Pe cei din corul iredentiștilor, în frunte cu neobrăzata Morvai Krisztina, îi rugăm să-și vadă lungul nasului și să nu mai plângă cu lacrimi nesincere, de reptilă. Cum adică neamul lor arogant nu are drepturi în România? Realitatea e la polul opus faţă de cele insinuate de maghiaropaţi!
Din publicația Buletin de Carei aflăm următoarele:
„Nu am uitat de afirmația primarului Kovacs potrivit căreia solicitarea pentru amplasare catarg cu drapel românesc la Carei ar fi o provocare pentru maghiari… ( … )
De ce nu ar avea dreptul românii în țara lor să își pună catarg cu drapel românesc sau să fie reprezentați în Consiliul Local de consilieri români?!
În municipiul Carei românii nu sunt reprezentați în conducerea orașului. E la fel ca pe vremea imperiului austro-ungar sau a dictaturii hortyste.”
„Domnul inginer Rebeleanu, nepotul primarului din Carei din 1940, Valer Câmpianu, ne povestea la simpozionul dedicat marcării Dictatului de la Viena că fratele mamei sale, Traian, a fost prins la vârsta de 14 ani cu o panglică tricoloră sub reverul hainei. A fost închis la Debretin unde a stat 2 ani. Când l-au eliberat avea TBC și a murit după câteva luni.
La 79 de ani distanță de la eliberarea orașului de sub ocupația hortystă, cei care iubim tricolorul românesc suntem supuși oprobiului public și denigrați. Nu toți careienii au învățat să trăiască în comunitatea formată din mai multe naționalități. Unii nu se pot dezbăra de apucăturile de mahala dar mai ales de aversiunea față de români și sunt folosiți de cei care cu bună știință aplică metodele clasice de dezinformare. ( … ) Tonul a fost dat de primarul evazionist care afirma că Monumentul Ostașului Român ar fi unul politic (deși a fost ridicat în 1964) iar când am depus proiectul pentru solicitare aprobare de ridicare catarg cu drapel românesc pe domeniul public ni s-a spus direct, în plină ședință de Consiliu Local…,,nu provocați maghiarii…”
Pentru că nu s-a schimbat nimic, în deplin acord cu înaintașii noștri, respingem propaganda șovină, revizionistă, antiromânească a bașbuzucilor turanici cu sediul central la Budă(pesta). N-au decât să ceară patronului lor de la Moscova – țarul Putin – permisiunea de strămutare în masă, în Bașchiria natală!
https://mihailandrei.wordpress.com/2019/12/04/si-azi-ca-ieri/
Veghe Patriei 
https://news.antiwar.com/2019/12/03/nato-names-china-as-new-target-alongside-russia/
ApreciazăApreciază
Iti multumesc pentru interesul aratat.
Autoritatile nu fac nimic consistent pentru contracararea agresiunii maghiare. De fapt, lasa impresia ca joaca dupa muzica cantata de grofi si nemesi…
In alta ordine, am publicat un excelent material despre Trianon. E scris de un diplmat roman in 1932. Te rog sa-l citesti, desigur, daca doresti.
ApreciazăApreciază
Dl. Catalin ziceati la un moment dat de candidatura dlui. Pop la presedintia tarii, oare ce s-a intamplat?
ApreciazăApreciază
Urmeaza sa va spun.
ApreciazăApreciază
Ce vrei sa conduca saracu… o tara de bezmetici care voteaza fara sa se informeze si pe urma danseaza hore?
Multi din cei plecati stau pe socialul oferit de stanga in tarile de afara si voteaza dreapta in Romania :))
E plin Bucurestiul de patrioti vestici… cu cine vrei sa faci nationalisme.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
marea loja a vaticanului
https://gloria.tv/post/jXUunLNV92DL44nBPagmECBc9
ApreciazăApreciază